Hemangioamele reprezintă cele mai frecvente tumori benigne la copii, apărând în primele săptămâni sau luni de viață și putând crește rapid în dimensiuni. Deși în majoritatea cazurilor acestea sunt inofensive și se retrag spontan, unele pot genera complicații serioase în funcție de localizare și mărime. Un diagnostic corect și o monitorizare adecvată sunt esențiale, iar ecografia se dovedește a fi una dintre cele mai importante investigații în acest proces.

Rolul ecografiei în diagnosticul hemangiomului

Diagnosticul inițial al hemangiomului la copii se face, de regulă, prin examen clinic. În situații în care este necesară o evaluare mai detaliată, ecografia de hemangiom la copii ajută medicul să confirme diagnosticul.

Prin această investigație se pot determina dimensiunea exactă, localizarea precisă și adâncimea leziunii, inclusiv eventualele structuri adiacente implicate. Informațiile obținute sunt cruciale pentru planificarea tratamentului, în special pentru hemangioamele profunde sau situate în zone sensibile, cum ar fi cele suborbitală, unde ecografia poate evalua impactul asupra globului ocular și a structurilor perioculare.

Ecografia contribuie, de asemenea, la diferențierea hemangiomului de alte malformații sau tumori vasculare care necesită abordări terapeutice diferite. În plus, permite monitorizarea non‑invazivă a dimensiunii și caracteristicilor hemangiomului în timp, facilitând evaluarea răspunsului la tratament și identificarea fazei de involuție.

Ecografia Doppler, care analizează fluxul sanguin, este deosebit de utilă în diagnosticarea hemangiomului. Procedura este rapidă, nu necesită pregătire specială și se realizează prin aplicarea unui gel pe piele, urmată de deplasarea ușoară a transductorului peste zona de interes, cu imagini vizualizate în timp real.

Avantajele ecografiei ca metodă de diagnostic pentru hemangiom

Ecografia prezintă multiple beneficii:

  • nu utilizează radiații, fiind astfel ideală pentru copii;
  • poate fi repetată ori de câte ori este necesar, fără riscuri pentru sănătatea pacientului;
  • este complet nedureroasă și non‑invazivă, asigurând confort atât copilului, cât și părinților;
  • permite vizualizarea detaliată a caracteristicilor hemangiomului, contribuind la stabilirea unui diagnostic sigur;
  • este, în general, mai accesibilă și mai puțin costisitoare decât alte tehnici imagistice.

Când este indicată ecografia în diagnosticul hemangiomului?

Ecografia este recomandată în următoarele situații:

  • modificări ale aspectului sau dimensiunii hemangiomului;
  • localizare problematică (de exemplu, în apropierea ochilor sau în zona inghinală);
  • suspiciunea de complicații;
  • incertitudini privind natura leziunii, necesare pentru diferențierea de alte tumori vasculare sau malformații;
  • prezența a peste cinci hemangioame cutanate, care poate sugera existența hemangioamelor viscerale – în acest caz se efectuează o ecografie abdominală pentru excludere.

Decizia de a solicita o ecografie revine medicului curant, în urma unei consultații și a unei evaluări clinice amănunțite, de obicei efectuate de un specialist cu experiență în managementul hemangioamelor la copii.

Prin furnizarea de informații esențiale despre natura vasculară a leziunii, fluxul sanguin și dimensiunile acesteia, ecografia permite medicilor să stabilească un diagnostic precis și să monitorizeze evoluția hemangiomului, contribuind la elaborarea unui plan de management optim și la asigurarea îngrijirii adecvate pentru micii pacienți, fără disconfort sau riscuri inutile.

Disclaimer: Acest articol are caracter informativ și nu poate înlocui vizita la medic. Pentru recomandări privind investigațiile necesare și alte detalii legate de managementul corect al unei afecțiuni, adresează-te unui medic!

Surse:

  1. Darrow, David H, et al. „Diagnosis and Management of Infantile Hemangioma”, Pediatrics, vol. 136, no. 4, 29 sept. 2015, pp. e1060–e1104. Accesat la 22 mai 2025.
  2. Park, Meerim. „Infantile Hemangioma: Timely Diagnosis and Treatment”, Clinical and Experimental Pediatrics, vol. 64, no. 11, 23 iul. 2021, pp. 573–574. Accesat la 22 mai 2025.
  3. Rešić, Arnes, et al. „The Evaluation, Diagnosis, and Management of Infantile Hemangiomas—a Comprehensive Review”, Journal of Clinical Medicine, vol. 14, no. 2, 10 ian. 2025, p. 425. Accesat la 22 mai 2025.