Hipertensiunea arterială, cunoscută și ca tensiune arterială ridicată, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cardiovasculare și un factor major de risc pentru boli de inimă, accidente vasculare cerebrale și insuficiență renală. De multe ori se manifestă fără simptome evidente, motiv pentru care este numită „ucigașul tăcut”.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială reprezintă o creștere persistentă a presiunii sângelui asupra pereților arterelor. Tensiunea arterială se exprimă în milimetri coloană de mercur (mmHg) și cuprinde două valori:

  • Tensiunea sistolică (primul număr): presiunea în artere în momentul în care inima se contractă și pompează sângele.
  • Tensiunea diastolică (al doilea număr): presiunea din artere în timpul relaxării inimii între bătăi.

Valorile normale sunt în jur de 120/80 mmHg. Hipertensiunea se diagnostichează când valorile sunt constant ≥ 130/80 mmHg.

Simptomele hipertensiunii

Deși adesea nu există semne evidente, în cazuri severe pot apărea următoarele semnale de avertizare:

Dureri de cap frecvente

Durerea de cap, mai ales dimineața, poate indica presiune crescută în vasele cerebrale.

Amețeli și vertij

Senzațiile de amețeală apar când tensiunea arterială crește brusc, semnalând probleme de flux sanguin cerebral.

Tulburări de vedere

Vederea încețoșată, pete negre sau lumini intermitente pot rezulta din deteriorarea vaselor retinei.

Sângerări nazale frecvente

Acestea pot fi cauzate de presiunea crescută în vasele mici ale nasului.

Durere toracică

Poate semnala afectarea inimii, criză hipertensivă sau chiar infarct miocardic.

Bătăi neregulate ale inimii

Palpitațiile sau bătăile neregulate reflectă modificări ale ritmului cardiac.

Respirație dificilă

Lipsa de aer, în special la efort, apare când inima și plămânii sunt suprasolicitați.

Oboseală și confuzie

Hipertensiunea severă poate reduce aportul de oxigen la creier, provocând oboseală, confuzie sau leșin.

Diagnosticarea hipertensiunii arteriale

Diagnosticul se bazează pe măsurarea repetată a tensiunii arteriale în cadrul consultațiilor medicale.

1. Măsurarea tensiunii arteriale

Se efectuează două sau mai multe măsurători în zile diferite pentru a confirma valoarea.

Clasificarea tensiunii arteriale:

  • Tensiune normală: < 120/80 mmHg
  • Tensiune crescută: 120‑129/80 mmHg
  • Hipertensiune stadiul 1: 130‑139/80‑89 mmHg
  • Hipertensiune stadiul 2: > 140/90 mmHg
  • Criză hipertensivă: > 180/120 mmHg (urgenta medicală)

2. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (MAPA)

Dispozitiv purtat 24 de ore pentru a înregistra valorile în timpul activităților zilnice și a detecta hipertensiunea mascată.

3. Teste de laborator

Analizele de sânge și urină evaluează impactul hipertensiunii asupra organelor și cauzele posibile:

  • Colesterol – risc de ateroscleroză
  • Creatinină și uree – funcția renală
  • Electroliți (potasiu, sodiu) – echilibrul mineral
  • Glicemie – risc de diabet

4. Electrocardiograma (ECG)

Verifică ritmul cardiac și semnele de afectare cardiacă.

5. Ecocardiografia

Imagistică cu unde sonore ce evaluează dimensiunea și funcția inimii, identificând hipertrofia ventriculară stângă.

Factori de risc pentru hipertensiune

Hipertensiunea este influențată de factori genetici și de stilul de viață. Cei mai comuni factori includ:

  • Vârsta – vasele devin mai rigide odată cu înaintarea în vârstă.
  • Istoricul familial – predispoziție genetică.
  • Greutatea corporală – obezitatea crește cerința de pompare a inimii.
  • Sedentarismul – lipsa exercițiilor contribuie la creșterea tensiunii.
  • Fumatul – ridică temporar tensiunea și afectează elasticitatea vaselor.
  • Consumul excesiv de sare – favorizează retenția de lichide.
  • Consumul excesiv de alcool – poate crește tensiunea și deteriora organele.

Întrebări și răspunsuri

1. Cum pot reduce tensiunea arterială în mod natural?
Prin modificări ale stilului de viață: reducerea sării, exerciții regulate, pierderea în greutate și renunțarea la fumat.

2. Poate hipertensiunea să dispară de la sine?
De obicei nu, însă poate fi controlată eficient prin schimbări de stil de viață și, dacă este necesar, prin medicamente prescrise.

3. Cât de des ar trebui să-mi măsor tensiunea arterială?
Persoanele diagnosticate cu hipertensiune urmează recomandările medicului. Pentru adulții fără diagnostic, se recomandă măsurarea anuală.