Șeful Statului Major General al Federației Ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că președintele Vladimir Putin a ordonat ca, în anul 2026, să fie extinsă așa-numita „zonă tampon” de-a lungul graniței dintre Rusia și Ucraina, a relatat agenția rusă RIA, citată de Reuters și de agențiile internaționale de presă.

Potrivit generalului rus, obiectivul lui Putin este consolidarea pozițiilor forțelor ruse în nord-estul Ucrainei, inclusiv în regiunile Sumî și Harkiv, și crearea unui teritoriu pe care Moscova îl consideră strategic necesar pentru protejarea granițelor sale de ceea ce numește atacuri transfrontaliere.

Gherasimov a vizitat recent gruparea de trupe „Nord”, formată la începutul anului 2024, care operează în nord-estul Ucrainei cu scopul declarativ de a împinge forțele ucrainene mai departe de graniță și de a consolida controlul rusesc în zonele respective. El a folosit această inspecție ca argument pentru a susține că extinderea zonei tampon este un pas strategic aprobat la cel mai înalt nivel politic.

Conceptul de „zonă tampon” și justificările Moscovei

Autoritățile ruse au promovat ideea unei zone tampon de mai mult timp, susținând că aceasta ar servi pentru a îndepărta forțele și armamentul ucrainean de graniță și pentru a preveni atacurile transfrontaliere asupra teritoriului rus. Oficialii de la Kremlin au invocat în repetate rânduri bombardamentele și lansările de drone în regiuni precum Belgorod și Kursk ca argument pentru necesitatea unei astfel de benzi de teritoriu considerată de Moscova „de securitate”.

Denumirea de „zonă tampon” sau „zonă de securitate” este folosită de partea rusă pentru a descrie regiuni din Ucraina pe care dorește să le controleze sau să le mențină sub influență militară. Moscova a mai folosit termeni similari în trecut, promovând planuri de creare a unei benzi la frontierele nordice pentru a limita accesul trupelor ucrainene aproape de granițe.

Zelenski consideră planurile Rusiei ca fiind „nebunești”

Kievul a respins ferm ideea unei astfel de zone tampon, considerând-o un pretext pentru incursiuni teritoriale mai adânci în Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a catalogat planurile Moscovei drept „nebunești” și a subliniat că Ucraina va continua să apere suveranitatea și integritatea teritorială pe toate fronturile, în pofida declarațiilor agresive ale oficialilor ruși.

Până în prezent, nu exista o reacție oficială imediată din partea guvernului ucrainean la afirmațiile recente ale lui Gherasimov privind extinderea zonei tampon în 2026, într-un moment în care conflictul intră în cel de-al patrulea an. De asemenea, multe dintre declarațiile părții ruse privind atacuri sau obiective strategice nu au fost confirmate independent, ceea ce complică evaluarea precisă a situației pe teren.

Care este dorința lui Putin privind Ucraina

Strategia celor de la Kremlin privind extinderea unei zone tampon este parte a unei abordări mai largi în războiul din Ucraina, în care Rusia încearcă să justifice și să consolideze controlul asupra unor părți importante ale teritoriului ucrainean, susținând totodată că acțiunile sale sunt defensive. Această logică este folosită frecvent în comunicarea oficială rusă pentru a explica prezența și operațiunile militare în zone apropiate de frontiera de stat.

În luna decembrie 2025, președintele Putin a reiterat în diverse ocazii că Rusia intenționează să își atingă obiectivele militare și că extinderea zonei tampon sau a zonei de securitate rămâne o prioritate strategică. De asemenea, el a subliniat că sarcina continuării operațiunilor militare rămâne validă și că planurile forțelor armate trebuie respectate pentru a garanta ceea ce Moscova numește „securitatea frontierelor sale”.

Un clasament realizat de publicația Defense Express arată că România este pe locul 2 în Europa la cheltuieli pentru armament cu 16.800.000.000€, primul loc fiind ocupat de Polonia care a cheltuit mai mult decât dublu.

Oricum, la acest capitol, România stă mult mai bine ca tări precum Franța (16,2mld€), Belgia (8mld€), Portugalia (5mld€), Bulgaria (3,2mld€), Spania (1mld€) sau Grecia (0,7mld€).

În fiecare an, în ultima zi a anului, Defense Express publică un material recapitulativ cu o prezentare globală a principalelor rezultate ale ultimelor 12 luni pentru industria de apărare, la fel ca și anul trecut, a Europei.

România a alocat 16.000.000.000$ pentru apărare, mai mult ca Franța, de 5 ori cât Bulgaria. Ce am luat?
Dacă anul 2024 a trecut sub semnul apelurilor și avertismentelor ireversibile, atunci 2025 pare deja mai optimist. Cel puțin, „ceasul deșteptător” care a sunat mulți ani pare că a fost în sfârșit auzit și că oamenii au început să se miște.

Pentru că evenimentul cheie al anului 2025 poate fi considerat anunțarea planului UE „Pregătire 2030”, care prevede un mecanism de piață cu adevărat eficient pentru activarea industriei de apărare – credite ieftine în cadrul programului SAFE (Security Action for Europe).

Bani europeni pentru armament

Ideea SAFE este destul de simplă – să se acorde doar la început 150 de miliarde de euro (cu un plan de până la 800 de miliarde de euro) de credite pentru achiziționarea de armament european și cu condiții suplimentare importante. În special, componentele trebuie să provină în proporție de minimum 65% din țările participante la SAFE. De asemenea, programul se referă doar la armamentele critice, împărțite în două categorii.

În prima categorie se află artileria și munițiile, capacitățile de luptă terestre, UAV-urile mici și mijloacele anti-drone, protecția infrastructurii critice, cybersfera, mobilitatea și contramobilitatea.

În cea de-a doua categorie se află apărarea aeriană și antirachetă, domeniul maritim, UAV-urile mari, transportul aerian strategic, C4ISTAR, domeniul spațial, inteligența artificială și REB. Pentru cea de-a doua grupă a fost propusă o condiție suplimentară: imposibilitatea ca țările terțe să limiteze modernizarea ulterioară a acestor arme. Adică aceste mijloace trebuie să fie complet suverane pentru țările europene.

În plus, aceste arme trebuie comandate de cel puțin două țări, ceea ce înseamnă achiziții comune. Iar acest lucru stimulează nu numai unificarea, ci și crește volumul comenzilor pentru producător, ceea ce ar trebui să se reflecte pozitiv asupra costurilor. De asemenea, datorită achizițiilor comune, producătorii de arme pot obține în sfârșit ceea ce discutau de mult timp: comenzi mari pe termen lung, care permit planificarea clară a extinderii producției.

De asemenea, programul SAFE este mai amplu decât Uniunea Europeană, reunind și Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Elveția. Mai mult, a devenit transatlantică, deoarece la începutul lunii decembrie Canada s-a alăturat SAFE. În același timp, Marea Britanie se abține de la participarea la aceasta, păstrând, se pare, un euroscepticism.

Și, în general, „banii ieftini pe termen lung” au realizat deja ceea ce a stat la baza inițierii acestui proiect. Toate țările au început să-și formeze achizițiile de apărare utilizând SAFE.

Ce face România

Revenind, achiziția de echipamente militare performante, precum rachetele franțuzești Mistral, producția de armament și chiar de drone, pe de o parte, și realizarea a peste 200 de kilometri de autostradă se numără printre principalele proiecte pe care România ar urma să le finanțeze prin Acțiunea pentru Securitatea Europei – SAFE.

Până acum, în acest an, România a cotractat 54 de tancuri Abrams (1mld$), 21 de drone Watchkeeper, sisteme antiaeriene Mistral (0,6mld€), blindate Cobra II și obuziere autopropulsate K9 Thunder de 155 mm. Blindatele Cobra vor fi în viitor fabricate în România ca și obuziere autopropulsate K9 Thunder.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat marţi organizarea unei serii de reuniuni diplomatice şi tehnice, menite să accelereze discuţiile privind oprirea războiului declanşat de Rusia.

Potrivit lui Volodimir Zelenski , punctul central al acestor demersuri va fi o întâlnire la nivel înalt programată pentru săptămâna viitoare în Franţa, cu participarea unor şefi de stat şi de guvern din ţări aliate Ucrainei.

Zelenski anunță o nouă reuniune

Şeful statului ucrainean a precizat că reuniunea liderilor este programată pentru 6 ianuarie şi va fi precedată de consultări la nivel de consilieri pentru securitate. Acestea urmează să aibă loc pe 3 ianuarie, în Ucraina, şi vor reuni reprezentanţi ai statelor partenere implicate în sprijinirea Kievului.

Volodimir Zelenski a explicat că aceste întâlniri au rolul de a evalua stadiul negocierilor şi documentele deja elaborate, dar şi de a clarifica puncte suplimentare care ţin de arhitectura unui eventual acord. „Trebuie să trecem în revistă toate materialele pregătitoare şi să ne asigurăm că fiecare detaliu este bine înţeles”, a declarat preşedintele ucrainean.

Inițiativa, susținută de Macron

După reuniunea de la Paris, consultările vor continua. Zelenski a anunţat că pe 7 ianuarie vor avea loc noi discuţii la nivel de consilieri, menite să rafineze aspectele tehnice, înainte de o nouă rundă de întâlniri care ar urma să implice lideri europeni şi americani.

Iniţiativa este susţinută de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care a confirmat luni organizarea unei reuniuni la Paris a aşa-numitei „Coaliţii a Voluntarilor”. Tema principală va fi reprezentată de garanţiile de securitate ce ar putea fi oferite Ucrainei într-un eventual cadru de pace.

Macron a transmis că obiectivul este finalizarea contribuţiilor concrete ale fiecărui stat aliat şi a subliniat că aceste garanţii sunt esenţiale pentru o pace „dreaptă şi durabilă”.

Discuția cu Trump n-a avansat

Anunţurile vin la scurt timp după întâlnirea dintre Volodimir Zelenski şi preşedintele american Donald Trump, desfăşurată duminică la reşedinţa acestuia din Florida. Deşi liderul de la Washington s-a arătat optimist în privinţa perspectivelor de dialog, el nu a avansat un calendar clar pentru încheierea conflictului care durează din 2022.

Pe fondul acestor evoluţii diplomatice, tensiunile rămân ridicate. Moscova a acuzat Kievul că ar fi lansat un atac cu drone asupra unei reşedinţe asociate preşedintelui rus Vladimir Putin, în regiunea Novgorod. Autorităţile ucrainene au respins acuzaţiile şi au susţinut că Rusia nu a prezentat dovezi care să susţină aceste afirmaţii.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza meteo pentru Revelion, 31 decembrie. Vremea va fi rece, cu ger dimineața și noaptea, mai ales în zonele centrale, nordice și în dealurile subcarpatice din sud.

Prognoza meteo, 31 decembrie

Prognoza meteo, 31 decembrie. Cerul va fi variabil în sud și sud-est, în timp ce în restul țării vor predomina înnorările. Ninsori slabe vor apărea la munte, în Banat, Crișana, Maramureș și local în Transilvania, dar și pe arii restrânse în Moldova.

Vântul va sufla cu intensitate mare la munte, mai ales în Carpații Meridionali și Orientali, cu rafale de 60–85 km/h, iar la altitudini mari viteza vântului poate ajunge la 90–120 km/h, viscolind ninsoarea și reducând vizibilitatea. În regiunile de câmpie și deal, rafalele vor atinge 40–70 km/h, în funcție de zonă.

Temperaturile maxime vor varia între -7°C în estul Transilvaniei și 3–4°C izolat în sud-est. Minimele nocturne se vor situa între -14 și -5°C.

În București, cerul va fi parțial noros, cu posibile fulguieli. Vântul va sufla moderat, până la 35 km/h. Temperaturile se vor încadra între -7°C la minimum și 3°C la maximum.

Joi, 1 ianuarie

Vremea va rămâne rece, cu ger matinal în centrul și nordul țării și în dealurile subcarpatice, iar noaptea gerul va fi resimțit mai ales în estul și sud-estul Transilvaniei și în nord-vestul Munteniei. Cerul va fi senin pe sud și sud-est, dar vor exista înnorări în vest, centru și nord.

Precipitații slabe, sub formă de ninsoare, sunt posibile la munte, în Maramureș, Banat și Crișana, precum și pe arii restrânse în Transilvania și nordul Moldovei. Spre seară, în Câmpia de Vest, trecător pot apărea precipitații mixte care să ducă la polei.

Vântul va sufla slab până la moderat în mare parte din țară, cu intensificări temporare la munte (rafale de 90–110 km/h în zonele înalte).

București: Cer senin sau parțial noros, vânt slab. Temperaturile între -7°C noaptea și 2–3°C ziua.

Prognoza meteo vineri, 2 ianuarie

Se va încălzi ușor față de zilele precedente. În vest, centru și nord vor fi înnorări, cu precipitații predominant sub formă de ninsoare la munte și mixte în Maramureș, Transilvania, Crișana și zona submontană a Moldovei. Banatul și Oltenia vor avea mai ales ploi, iar izolat se poate forma polei.

Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări în zonele montane și local în regiunile joase, mai ales în vest, centru și est.

Temperaturile maxime se vor situa între 0 și 9°C, iar minimele între -4 și 4°C. București: Cer variabil, vânt slab până la moderat. Temperaturile între -3°C noaptea și 6–8°C ziua.

Sâmbătă, 3 ianuarie

Valorile termice vor continua să crească, mai ales în sud și sud-est, unde se vor înregistra temperaturi peste normalul perioadei. În vest, nord și centru cerul va fi noros, cu precipitații mixte, iar la munte va ninge, depunându-se strat de zăpadă. În restul țării cerul va fi temporar noros, cu ploi slabe izolate și condiții de polei pe alocuri.

Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări pe crestele montane și local în sud-est. Temperaturile maxime se vor încadra între 3 și 13°C, iar minimele între -1 și 9°C. Izolat se poate forma ceață.

București: Cer variabil, vânt slab. Temperaturile vor fi ridicate pentru această perioadă, cu maxime de 10–12°C și minime de 1–3°C.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat luni că Ucraina a încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod (nordul Rusiei) și că, prin urmare, poziția Moscovei în negocierile de pace va fi revizuită. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat imediat și a acuzat Rusia de „minciună”, scopul fiind, spune el, de a „submina toate rezultatele eforturilor noastre diplomatice comune cu echipa președintelui Trump”. Președintele SUA, în schimb, a spus că a fost informat despre presupusul atac cu drone denunțat de Rusia chiar de către Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, și că a fost „foarte furios când am auzit”.

21:24
Trump, noi declarații despre presupusul atac al Ucrainei contra lui Putin: „Nu e bine”
Președintele american Donald Trump a făcut noi declarații pe acest subiect, precizând că președintele rus Vladimir Putin l-a informat că Ucraina a încercat să-i atace reședința din nordul Rusiei.

„Nu-mi place. Nu e bine”, le-a spus Trump reporterilor când a fost întrebat dacă este îngrijorat că aceste acuzații ar putea afecta eforturile sale de a media pacea. „Am aflat azi dimineață. Știți cine mi-a spus? Președintele Putin, azi dimineață. A spus că a fost atacat. Nu este bine. Am fost foarte furios când am auzit”, a adăugat el.

„Este o perioadă delicată. Nu e momentul potrivit. Una este să fii ofensiv, pentru că ei sunt ofensivi, dar alta este să-i ataci casa. Nu este momentul potrivit să faci așa ceva”, a mai spus Trump.

Când a fost întrebat dacă există dovezi ale unui astfel de atac, Trump a răspuns: „Vom afla”.

El a descris convorbirea telefonică pe care a avut-o luni cu Vladimir Putin ca fiind „o discuție foarte bună”.

„Avem câteva probleme foarte spinoase”, a mai spus Trump referitor la negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina.

20:53
Trump: „Nu știu despre atac”
Președintele american Donald Trump a fost întrebat, în urmă cu scurt timp, dacă este la curent cu informațiile privind acuzațiile Rusiei conform cărora Ucraina ar fi încercat să atace reședința lui Putin, iar liderul de la Casa Albă a răspuns: „Nu, nu știu despre asta. De fapt, tocmai ce am auzit, dar nu știu nimic. Ar fi păcat, însă”.

Trump a făcut declarațiile în timp ce îl primea pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la reședința sa Mar-a-Lago din Florida.

20:28
Kremlinul susține că Trump a fost „indignat”
Potrivit consilierului pentru politică externă al lui Vladimir Putin, Iuri Uşakov, preşedintele american a fost „indignat” după ce Putin i-a spus că Ucraina a încercat să-i atace reşedinţa şi că „nici nu-şi putea imagina o acţiune atât de nesăbuită” din partea Kievului.

Mesajul a fost transmis în convorbirea telefonică pe care Trump şi Putin au avut-o luni, la o zi după negocierile maraton desfăşurate la Mar-a-Lago, în Florida, între Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski asupra unei noi propuneri de plan de pace.

„Desigur, Vladimir Putin i-a atras atenţia lui Donald Trump asupra faptului că, aproape imediat după ceea ce partea americană a considerat a fi o rundă de negocieri reuşită la Mar-a-Lago, regimul de la Kiev a lansat un atac terorist masiv cu drone cu rază lungă de acţiune asupra reşedinţei prezidenţiale ruse din regiunea Novgorod”, a mai afirmat Uşakov.

Liderul de la Kremlin i-a mai transmis lui Trump că aceste acţiuni „teroriste” nu vor rămâne fără răspuns din partea Moscovei, a completat consilierul prezidenţial rus, conform căruia partea americană a semnalat că această situaţie va influenţa de asemenea „abordarea sa asupra colaborării cu Zelenski”.

20:20
Rusia minte, transmite din nou Zelenski
„Rușii au inventat acum o poveste evident falsă despre un pretins atac asupra reședinței dictatorului rus, pentru a avea o scuză să-și continue atacurile împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski într-o postare pe canalul său de Telegram.

20:00
Pe de altă parte, Vladimir Putin a ordonat luni armatei sale să continue campania de cucerire a regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei şi de eliberare a „Novorossiei” (folosind din nou termenul imperialist care include teritoriul ucrainean din sud-est, până la gurile Dunării, incluzând Odesa), după ce un comandant rus a declarat că forţele Moscovei se află la 15 km de cel mai mare oraş al regiunii, iar şeful Statului Major, Valeri Gherasimov, i-a raportat că forţele ruse conduc ofensiva pe aproape întreaga linie a frontului.

19:30
Pe cine acuză Rusia că a ajutat Ucraina
Rusia vede o influență britanică în ultimele „provocări” prin care Ucraina încearcă să submineze procesul de pace, a declarat luni ministrul adjunct de externe rus Alexander Grușko, după ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a susținut că Ucraina a încercat să lovească cu drone reședința președintelui rus Vladimir Putin din Novgorod, acuzație dezmințită de Kiev.

Autoritățile de la Kiev recurg la „provocări” menite să facă să eșueze negocierile de pace, într-un moment când acest proces intră într-o etapă „delicată de căutare de soluții”, a susținut vice-ministrul rus.

18:55
Zelenski acuză Moscova că vrea să „submineze” eforturile diplomatice dintre Kiev și Washington.

„Rusia recidivează, folosind declarații periculoase pentru a submina toate rezultatele eforturilor noastre diplomatice comune cu echipa președintelui Trump”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare.

18:50
Putin i s-a plâns lui Trump: „Poziția Rusiei se va schimba”
În discuția pe care au avut-o luni la telefon, Vladimir Putin i-a spus Donald Trump că Rusia își va revizui poziția în negocierile de pace după acest presupus atac cu drone ucrainene, anunță Kremlinul.

Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că Putin și Trump au discutat luni la telefon și că Putin a fost informat de Trump și de consilierii săi superiori cu privire la negocierile cu Ucraina.

Potrivit lui Ușakov, „Putin l-a informat pe Trump despre atacul cu drone asupra reședinței prezidențiale ruse și i-a spus că, în consecință, Rusia își revizuiește poziția”.

18:41
Rusia caută „justificări false” pentru noi atacuri, denunță Ucraina
Ministrul de externe al Ucrainei a îndemnat luni liderii mondiali să condamne „manipulările” Rusiei cu privire la un presupus atac ucrainean asupra reședinței lui Putin, afirmând că Moscova caută „justificări false” pentru noi atacuri asupra țării vecine.

„Tactica obișnuită a Rusiei: acuză cealaltă parte de ceea ce tu însuți faci sau plănuiești”, a afirmat Andrii Sybiha într-o postare pe X.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat la rândul său că acuzațiile Rusiei sunt „false” și că a discutat problema cu cancelarul german Friedrich Merz, relatează Reuters.

18:30
Trump și Putin au vorbit din nou la telefon
În același timp, Casa Albă a anunțat că președintele Donald Trump a avut luni o „convorbire telefonică pozitivă” cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, referitor la războiul din Ucraina.

Este a doua convorbire Trump-Putin în două zile și are loc după negocierile maraton din Florida, unde președintele SUA l-a primit duminică pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

18:22
Zelenski dezminte categoric: „Încă o minciună”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni o „minciună” a Moscovei după ce ministrul rus Serghei Lavrov a acuzat Kievul că a lansat în timpul nopții drone asupra unei reședințe a lui Putin.

„Încă o minciună a Federației Ruse”, a denunțat liderul ucrainean în cadrul unui schimb de mesaje cu jurnaliștii, informează AFP.

Zelenski consideră că Moscova „pregătește pur și simplu terenul pentru a lansa noi atacuri, probabil asupra capitalei (Kiev) și probabil asupra clădirilor guvernamentale”.

Rusia a stabilit deja „țintele de răzbunare”
Serghei Lavrov a spus că în perioada 28-29 decembrie Ucraina a atacat reședința de stat a lui Vladimir Putin din regiunea Novgorod cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune și că toate au fost distruse de apărarea antiaeriană rusă, relatează Reuters.

„Astfel de acțiuni iresponsabile nu vor rămâne fără răspuns”, a declarat Lavrov, adăugând că atacul a echivalat cu „terorism de stat”.

El a precizat că țintele pentru lovituri de răzbunare de către forțele armate ruse au fost deja stabilite.

Lavrov a susținut că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită.

„Nu intenționăm să ne retragem din procesul de negociere cu SUA. Totuși, dată fiind degenerarea finală a regimului criminal de la Kiev, care a virat către o politică de terorism de stat, pozițiile de negociere ale Rusiei vor fi revizuite”, a spus șeful diplomației ruse.

Din comentariile lui Lavrov nu era clar imediat dacă Putin se afla în reședință în momentul presupusului atac.

Rusia afirmase mai devreme luni că negocierile de pace cu Ucraina sunt în faza finală
Comentariile lui Lavrov vin după ce mai devreme în cursul zilei Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, declarase că este de acord cu președintele american Donald Trump în ceea ce privește afirmația că negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina se află în faza finală.

„Desigur”, a răspuns purtătorul de cuvânt al președinției ruse, întrebat de jurnaliști dacă Moscova împărtășește opinia lui Trump că este mai aproape ca niciodată de un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Peskov a spus că Ucraina ar trebui să-și retragă trupele din partea din Donbas pe care încă o controlează dacă dorește pacea, dar nu a făcut nicio referire la un presupus atac cu drone care să-l vizeze pe președintele Vladimir Putin.

Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat duminică timp de aproximativ trei ore la Mar-A-Lago, reședința din Florida a președintelui SUA, despre discrepanțele care rămân în tentativa de a ajunge la un acord de pace între cu Ucraina și Rusia pentru încheierea războiului.

La final, președintele american a anunțat că este convins că un acord de pace este „aproape” și a numit „una sau două probleme foarte spinoase” care rămân de rezolvat, într-o conferință de presă comună alături de Zelenski.

Trump a ridicat perspectiva unei întâlniri trilateriale cu Putin și Zelenski pentru a pune capăt războiului
Președintele american a admis că soarta regiunii Donbas din estul Ucrainei, pe care Moscova o revendică, rămâne o problemă nerezolvată. Rusia nu deține controlul absolut asupra teritoriului care formează regiunile estice Donețk și Luhansk, dar le revendică parte din teritoriul său alături de Herson și Zaporojie, unde, de asemenea, nu are control total.

„Ne apropiem de un acord în această privință. Și aceasta este o problemă importantă”, a declarat Trump în conferința comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Cu siguranță, aceasta este una dintre problemele importante și cred că suntem mai aproape.”

La rândul său, Volodimir Zelenski a transmis că Ucraina trebuie să respecte poporul și „teritoriul pe care îl controlăm”. El afirmă că atitudinea Ucrainei față de Donbas este „foarte clară” și că Ucraina are „o poziție diferită față de Rusia”.

Zelenski și-a reiterat poziția potrivit căreia problema teritoriului va trebui să fie soluționată în cele din urmă de poporul ucrainean și a menționat că un referendum ar putea fi organizat pentru orice aspect al planului de pace, nu doar pentru teritoriu.

„Putem organiza un referendum cu privire la orice aspect al acestui plan”, a afirmat el. „Desigur, societatea noastră trebuie să aleagă”, iar ucrainenii sunt cei care trebuie să voteze, „pentru că este pământul lor, nu al unei singure persoane. Este pământul națiunii noastre de multe generații”.

Întrebat dacă vede posibilă organizarea unei întâlniri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina, Trump a răspuns că da, dar „la momentul potrivit”.

Putin „dorește să se întâmple acest lucru”, a declarat președintele american, referindu-se la întâlnirea trilaterală. „Mi-a spus-o foarte ferm, și eu îl cred”.

Preşedintele Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să continue campania de cucerire a regiunii Zaporojie, în sudul Ucrainei, și să urmărească „eliberarea Novorossiei”, după ce un comandant rus a anunțat că forțele Moscovei se află la doar 15 kilometri de cel mai mare oraș al regiunii. Șeful Statului Major, Valeri Gherasimov, i-a raportat că ofensiva rusă se desfășoară pe aproape întreaga linie de contact, potrivit Reuters și TASS.

Putin vrea să pună stăpânire pe întreaga zonă Zaporojie

Ordinul a fost dat la o zi după ce Putin a discutat cu președintele american Donald Trump despre posibilitatea unui acord de pace în Ucraina. Declarațiile sale au fost făcute în timpul unei reuniuni la Kremlin cu înalți comandanți militari și cu ministrul Apărării, Andrei Belousov, și au fost transmise în direct la televiziune.

Generalul colonel Mihail Teplinski, comandantul grupului militar rus Dniepr, i-a raportat lui Putin că forțele ruse se apropie de orașul Zaporojie, care avea înainte de război o populație de peste 700.000 de locuitori.

Regiunea Zaporojie, din care Moscova controlează aproximativ 75%, este una dintre cele patru provincii ucrainene pe care Putin le-a revendicat în 2022 ca parte a Rusiei, o mișcare condamnată de Kiev și de majoritatea țărilor occidentale drept o anexare ilegală de teritorii.

Ce așteptări are Putin

Unitățile ruse de pe linia frontului se află la aproximativ 15 kilometri de periferia sudică a orașului Zaporojie, a declarat generalul Mihail Teplinski comandantului grupului militar Dniepr, citat de surse oficiale ruse.

„Înțelegem și știm că inamicul care se află chiar în fața voastră își pregătește apărarea de mulți ani și știm cât de dificilă este situația acolo. Cu toate acestea, reușiți să vă îndepliniți sarcinile”, a arătat Vladimir Putin.

Președintele rus a adăugat că așteaptă mai mult de la forțe.

„În viitorul apropiat, este necesar să continuăm ofensiva, împreună cu grupul din est, pentru a elibera Zaporojie”, a spus Putin.

Șeful Statului Major General al Rusiei, Valeri Gherasimov, raportase anterior că forțele Moscovei avansează de-a lungul aproape întregii linii de front, în timp ce forțele ucrainene se concentrează pe apărare și încearcă să contraatace. Gherasimov a precizat că trupele ruse au capturat în 2025 o suprafață de 6.640 de kilometri pătrați din teritoriul ucrainean, inclusiv 334 de sate, și că avansurile teritoriale înregistrate în decembrie au fost cele mai rapide din acest an.

„Trupele grupării unite duc o ofensivă practic pe toată linia frontului. Unitățile și detașamentele militare, învingând inamicul, avansează cu succes în adâncul apărării sale”, a declarat Gherasimov în raportul către Putin, precizând că informațiile nu au putut fi verificate independent de Reuters.

TASS relatează că Putin a dat instrucțiuni să se continue îndeplinirea sarcinilor „operațiunii speciale” în conformitate cu planurile și proiectele Statului Major General, ceea ce sugerează că președintele rus nu ia în calcul niciun armistițiu sau acord de pace cu Ucraina, în ciuda eforturilor de mediere ale președintelui american Donald Trump.

Planul ar putea continua în 2026

Potrivit agenției ruse, Putin a cerut ca în 2026 să se continue „lucrările de extindere a zonei de securitate” de-a lungul frontierei dintre Rusia și Ucraina și a subliniat că încercările inamicului de a opri armata rusă în Kupiansk trebuie contracarate.

Liderul de la Kremlin a reiterat că grupările „Vostok” și „Dnipro” trebuie să continue ofensiva pentru eliberarea orașului Zaporojie, iar forțele armate ruse să îndeplinească etapizat și „conform planului” sarcinile de „eliberare” a Donbasului și Novorossiei, termenul imperialist care include teritoriul ucrainean din sud-est, până la Gurile Dunării, incluzând Odesa.

Experții ucraineni se alătură pentru prima dată practicării mecanismelor Articolului 5 al NATO, de apărare colectivă, anunță Statul Major General. Exercițiile includ comandă și control, conflicte de mare intensitate și încorporarea lecțiilor din războiul Rusiei în Ucraina.

Statele Unite au propus Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al NATO, în cadrul negocierilor de la Berlin.

Și Europa lucrează la garanții de securitate pentru Ucraina în cazul unui acord de pace.

Astfel, experții ucraineni au participat pentru prima dată la exersarea mecanismelor Articolului 5 din Tratatul NATO în timpul exercițiului Loyal Dolos 2025.

NATO și Ucraina, operațiuni terestre de desfășurare rapidă de trupe în baza Articolului 5 de apărare colectivă
Exercițiul s-a desfășurat în mai multe locații europene, armatele lucrând împreună pentru a evalua Corpul NATO de Desfășurare

Rapidă – Grecia și capacitățile sale ca Corp de luptă al NATO.

Reprezentanții Centrului Comun de Analiză, Instruire și Educație NATO-Ucraina (JATEC) au participat la faza finală a exercițiului NATO Loyal Dolos 2025 pentru a evalua capacitățile de luptă ale unei unități a Alianței.

Loyal Dolos 2025 este un exercițiu militar major al NATO axat pe operațiuni terestre, antrenarea Corpului NATO de desfășurare rapidă, comandă și control multi-domeniu, conflicte de mare intensitate și încorporarea lecțiilor din războiul Rusiei din Ucraina.

Operațiunile au fost conduse de Comandamentul Aliat Terestru (LANDCOM), cu sprijinul altor organisme NATO, precum Corpul Multinațional Sud-Est (MNC-SE) și Divizia 1 a Regatului Unit.

Strategii reale din războiul ruso-ucrainean au fost integrate în scenariu
„Lecțiile învățate din războiul Rusiei împotriva Ucrainei au fost integrate în scenariu pentru a pregăti armata pentru desfășurarea operațiunilor de luptă în condiții în rapidă schimbare. Experții ucraineni au fost pentru prima dată implicați direct în exerciții NATO de acest tip.”

Colonelul Valeri Vîșnivskii, reprezentant de rang înalt al Ucrainei la JATEC și director pentru implementarea programelor la Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație NATO-Ucraina, a declarat că participarea experților ucraineni la Loyal Dolos 2025 – unul dintre elementele cheie de instruire ale NATO în temeiul Articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord – este de o importanță strategică.

1.500 de militari și personal civil specializat din diverse locații din Europa au lucrat împreună pentru a evalua capacitățile unuia dintre corpurile de desfășurare rapidă ale NATO ca unitate a armatei de luptă a Alianței.

Armata din china a anunțat luni că a mobilizat trupe aeriene, navale şi de rachete pentru a înconjura Taiwanul în exerciții militare menite să trimită un „avertisment serios” împotriva oricărei încercări de independență a Taiwanului și a oricărei interferențe „externe” cu insula, transmit CNN și Reuters.

China înconjoară Taiwanul cu exerciţii militare majore. Exercițiile militare, denumite „Misiunea Justiție-2025”, vor testa pregătirea de luptă și „blocarea și controlul porturilor cheie și al zonelor critice”, a declarat Comandamentul Teatral de Est al Chinei. Activitățile cu foc real vor avea loc în cinci zone maritime și aeriene care înconjoară insula, potrivit informațiilor publicate de comandament.

„Acest exercițiu reprezintă un avertisment serios pentru forțele separatiste pro-independență din Taiwan și forțele externe de interferență”, a transmis Shi Yi, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Teatrului de Est, Shi, făcând o referire voalată la SUA și aliații săi.

„(Este) o acțiune legitimă și necesară pentru a apăra suveranitatea națională și a menține unitatea națională”, a adăugat Sgi Yi.

Taiwanul respinge suveranitatea revendicată de China, susținând că numai poporul său poate decide viitorul insulei.

Comandamentul a declarat că a utilizat avioane de vânătoare, bombardiere şi drone, în coordonare cu lansări de rachete cu rază lungă de acţiune, pentru a efectua exerciţii în zona maritimă şi aeriană din zona centrală a Strâmtorii Taiwan, luni, concentrându-se pe lovirea ţintelor mobile terestre. Acestea au scopul de a testa capacitatea trupelor de a efectua lovituri de precizie asupra ţintelor cheie.

De asemenea, marţi, între orele 8:00 şi 18:00, sunt programate exerciţii militare majore și activităţi de tragere cu muniţie reală, care vor acoperi cinci zone din jurul insulei.

Armata taiwaneză, în alertă maximă
Guvernul Taiwanului a condamnat exercițiile militare, acuzând China de „intimidare militară”.

Un oficial de rang înalt din domeniul securității din Taiwan a declarat pentru Reuters că zeci de nave și avioane militare chineze acționează în jurul insulei, unele dintre ele „apropiindu-se în mod deliberat” de zona contiguă a Taiwanului, definită ca fiind la 24 de mile nautice de coasta sa.

Aceasta este a șasea rundă majoră de exerciții militare chineze din 2022 încoace, după vizita fostei președinte a Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, pe insula guvernată democratic, și vine pe fondul creșterii retoricii teritoriale chineze, mai ales după ce premierul japonez Sanae Takaichi a sugerat că un atac ipotetic al Chinei asupra Taiwanului ar putea declanșa un răspuns militar din partea Japoniei.

Ministerul Apărării din Taiwan a transmis într-un mesaj pe X că sunt în curs exerciţii de reacţie rapidă, forţele fiind în stare de alertă maximă pentru a apăra insula. Într-un comunicat separat, acesta a declarat că a desfăşurat forţe adecvate ca răspuns, efectuând exerciţii de pregătire pentru luptă.

„Exerciţiile militare ţintite ale Partidului Comunist Chinez confirmă şi mai mult natura sa de agresor şi cel mai mare distrugător al păcii”, a declarat ministerul.

Exercițiile au început la 11 zile după ce SUA au anunțat vânzarea de arme în valoare de 11,1 miliarde de dolari către Taiwan, cel mai mare pachet de arme pentru insulă, fapt care a provocat proteste din partea Ministerului Apărării din China și avertismente că armata va lua „măsuri ferme” ca răspuns.

Analiștii spun că exercițiile Beijingului estompează din ce în ce mai mult granița dintre antrenamentele militare de rutină și o posibilă pregătire pentru un atac real, o strategie menită să ofere SUA și aliaților săi un timp de reacție minim în caz de ofensivă.

Marea Britanie și Germania. au semnat un contract de 52 de milioane de lire sterline (aproximativ 60 de milioane de euro) pentru artilerie militară de ultimă generație, conform anunțului făcut duminică de guvernul de la Londra.

Marea Britanie și Germania. Guvernul britanic spune că este vorba despre artilerie militară cu care se poate trage din mers și care poate să lovească ținte aflate la 70 km distanță.

„Războiul din Ucraina a demonstrat importanța capacității de a trage rapid și de a te mișca”, a spus ministrul britanic pentru pregătirea apărării și industrie, Luke Pollard, citat în comunicatul guvernului.

În baza acordului, armata Regatului Unit va primi inițial o platformă preliminară a sistemului RCH 155, iar alte două vor merge în Germania pentru teste comune, a precizat guvernul britanic.

Londra descrie RCH 155 drept o soluție pe termen lung și a precizat că forțele britanice operează în prezent 14 sisteme de artilerie Archer, un înlocuitor pe termen scurt pentru tunurile AS90 donate Ucrainei.

Potrivit părții britanice, RCH 155 se montează pe un vehicul blindat BOXER și poate trage opt runde pe minut, în timpul unei deplasări cu viteze de până la 100 de kilometri pe oră. În plus, poate lovi ținte spre orice direcție fără repoziționare, permite deplasări de 700 de kilometri fără realimentare și poate fi operat de doar două persoane datorită automatizării de ultimă generație.

„Spre deosebire de artileria tradițională, care necesită oprire și pregătire înainte de a trage, acest sistem trage în mișcare, ceea ce îl face mai rapid și mai greu de țintit de către adversari”, a explicat guvernul britanic.

Ca parte a contractului, Regatul Unit și Germania vor partaja date de testare și facilități.