În urma atacurilor desfășurate în noaptea de vineri despre sâmbătă în capitala Venezuelei și a capturării dictatorului Nicolás Maduro, dar și a soției sale, Donald Trump, a anunțat, într-o conferință de presă, că SUA se pregătesc să lanseze un al doilea val de atacuri.

Trump a precizat că SUA sunt „gata să lanseze un al doilea atac, mult mai amplu, dacă va fi necesar”.

Potrivit lui Trump, Forțele Armate ale SUA au presupus că va fi necesară o a doua etapă, a precizând că primul atac „a fost atât de reușit, încât probabil nu va mai fi nevoie de un al doilea”.

Acesta a precizat că SUA sunt pregătite pentru o a doua etapă: „(…),dar suntem pregătiți să lansăm o a doua etapă, de fapt una mult mai amplă”, a declarat Trump, citat de Sky News.

Președintele SUA, Donald Trump a declarat că aseară, luminile din Caracas, capitala Venezuelei, au fost stinse în cadrul atacului.

„Era întuneric și era mortal”, a declarat el despre atac.

Acesta a lăudat asaltul capitalei venezuelene. „Dacă ați fi văzut ce am văzut eu aseară, ați fi fost foarte impresionați. Nu sunt sigur că veți ajunge vreodată să vedeți asta, dar a fost un lucru incredibil de văzut. Niciun soldat american nu a fost ucis și niciun echipament american nu a fost pierdut”, a declarat Donald Trump.

Președintele Donald Trump a anunțat, sâmbătă, că SUA au desfășurat o operațiune de amploare în Venezuela, care a dus la capturarea președintelui Nicolás Maduro. Mai multe explozii au fost auzite în capitala Venezuelei, la Caracas, iar orașul a fost afectat de pene de curent, în mai multe zone.

Prognoza meteo, 4 decembrie. Vremea va fi în general închisă, cu precipitații în cea mai mare parte a țării. În Dobrogea și în câmpiile Olteniei și Munteniei vor predomina ploile, în timp ce Moldova, Banatul și dealurile subcarpatice din sud vor fi afectate de ninsori, potrivit ANM.

Prognoza meteo, 4 decembrie. Maxime de 15 grade 

Cantitățile de apă vor fi semnificative în sudul Banatului, nordul Olteniei și nord-vestul Munteniei, precum și în zonele montane aferente, unde se vor înregistra 10…15 l/mp, iar izolat peste 25…30 l/mp.

Stratul de zăpadă va ajunge la 20…25 cm în Munții Banatului și Carpații Meridionali, 10…15 cm local în Banat, nordul Olteniei și nord-vestul Munteniei, în Transilvania și în restul zonelor montane, și de 1…5 cm în Moldova și sudul Crișanei.

Pe arii restrânse, mai ales dimineața în jumătatea sudică a țării, se pot forma depuneri de polei. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zonele înalte ale Carpaților de Curbură, Carpaților Meridionali și Munților Banatului, unde vitezele vor ajunge la 60…80 km/h, viscolind temporar ninsoarea.

Temperaturile maxime se vor încadra între -2 grade în Transilvania și 15 grade în sudul Dobrogei, iar minimele între -8 și 3 grade. Izolat, dimineața și noaptea, se va forma ceață.

București

Vremea va fi mai rece față de ziua precedentă. Cerul va fi noros, cu ploi dimineața și din nou spre seară și noaptea, însoțite de polei.

Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va ajunge la 6…7 grade, iar cea minimă va fi în jur de 0 grade.

Prognoza meteo pe patru săptămâni în România
Intervalul 5–12 ianuarie

În această perioadă, temperaturile vor fi mai scăzute decât normalul perioadei în regiunile vestice, nordice, nord-estice și local în zonele centrale. Sud-estul țării va înregistra valori termice ușor mai ridicate, iar în rest acestea se vor situa aproape de mediile climatice. Cantitățile de precipitații vor fi mai mari decât cele normale, mai ales în sud-vest.

Intervalul 12–19 ianuarie

Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât normalul în majoritatea regiunilor, cu excepția zonelor montane și a sud-estului, unde se vor menține apropiate de valorile normale. Precipitațiile vor fi în general normale pentru această perioadă.

Intervalul 19–26 ianuarie

Valorile termice vor fi apropiate de normal în toate regiunile, iar cantitățile de precipitații vor respecta mediile climatice obișnuite.

Intervalul 26 ianuarie – 2 februarie

Temperaturile vor rămâne în jurul valorilor specifice perioadei în întreaga țară. Precipitațiile se vor menține normale în toate regiunile, fără abateri semnificative.

Congresmenul Mike Lee, un membru influent al Partidului Republican, a anunțat sâmbătă după-amiaza că Statele Unite intenționează să îl judece pe președintele venezuelean Nicolas Maduro în baza acuzațiilor penale ce i s-au adus în justiția americană.

Desfășurarea evenimentelor din Venezuela, LIVETEXT pe HotNews

„Tocmai am încheiat convorbirea telefonică cu secretarul de stat Rubio. M-a informat că Nicolas Maduro a fost arestat de personal american pentru a fi judecat în Statele Unite pentru acuzații penale și că acțiunea cinetică pe care am văzut-o în această seară a fost desfășurată pentru a proteja și apăra persoanele care pun în aplicare mandatul de arestare”, a scris Lee, unul dintre cei doi senatori ai statului Utah, într-un mesaj pe care l-a distribuit pe rețeaua de socializare „X”.

„Această acțiune intră probabil în sfera autorității inerente a președintelui, conform articolului II din Constituție, pentru a proteja personalul american de un atac real sau iminent”, a adăugat el, mulțumindu-i totodată secretarului de stat Marco Rubio pentru că l-a informat despre situație.

O sursă a declarat pentru CNN mai devreme în cursul zilei că administrația Trump nu a informat în prealabil Comisia Forțelor Armate a Senatului SUA cu privire la vreo potențială acțiune militară în Venezuela, în pofida faptului că unii congresmeni au insistat că aceștia ar trebui notificați înainte de orice acțiune militară.

Maduro, vizat de acuzații de trafic de droguri în SUA

Administrația Trump susține că Nicolas Maduro este un infractor și a încercat să-l urmărească penal prin sistemul juridic american.

În 2020, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, Maduro a fost inculpat în Districtul de Sud al statului New York pentru „narco-terorism”, conspirare pentru importul de cocaină în SUA și alte acuzații conexe.

Administrația Trump a oferit o recompensă de 15 milioane de dolari pentru arestarea liderului venezuelean. Această recompensă a fost majorată la 25 de milioane de dolari în ultimele zile ale administrației Biden, la începutul lunii ianuarie 2025, și a fost crescută la 50 de milioane de dolari în august 2025, după ce Trump a preluat un al doilea mandat și a desemnat gruparea Cartel de los Soles drept organizație teroristă străină.

Administrația a susținut că Maduro este liderul acestei grupări, pe care o descrie drept o organizație criminală.

„Această acuzație, această afirmație, că regimul Maduro este o organizație narco-teroristă nu se bazează pe declarații politice sau speculații. Se bazează pe probe prezentate unui juriu în Districtul de Sud al statului New York, care a emis o inculpare”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio la o conferință de presă de luna trecută.

Trump a scris într-un mesaj distribuit pe rețelele sociale, sâmbătă dimineața devreme, că Maduro a fost capturat „în colaborare cu forțele de ordine americane” și a promis mai multe detalii mai târziu în cursul zilei.

SUA au inculpat-o și pe soția lui Nicolas Maduro

Pam Bondi, procurorul general al SUA, a precizat sâmbătă că atât Nicolas Maduro, cât și soția sa Cilia Flores, au fost inculpați în Districtul de Sud din New York. Flores a fost capturată și extrasă sâmbătă dimineața din Venezuela alături de soțul ei.

Bondi a precizat că președintele Venezuelei este acuzat de „conspirare pentru narco-terorism, conspirare pentru import de cocaină, posesiune de mitraliere și dispozitive distructive, și conspirare pentru posesia de mitraliere și dispozitive distructive împotriva Statelor Unite”.

„Ei vor în curând să se confrunte cu întreaga furie a justiției americane pe sol american, în instanțe americane”, a subliniat Bondi, fără a preciza de ce a fost acuzată soția sa.

„Un mare mulțumesc armatei noastre curajoase, care a desfășurat misiunea incredibilă și extrem de reușită de capturare a acestor doi presupuşi traficanți internaționali de droguri”, a adăugat ea.

General american în retragere Mark Hertling explică, într-un editorial publicat doar cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să ordone intervenția militară din Venezuela, ce ar îmsemna cu adevărat „schimbarea regimului” în Venezuela. „Când Statele Unite tratează schimbarea regimului ca pe o opțiune militară separată, mai degrabă decât ca pe un angajament pe termen lung al întregului guvern, repetă greșelile pe care le-am făcut foarte recent”, scrie acesta.

General american spune, în textul său, că nu este clar dacă administrația SUA și-a setat un obiectiv sau, cu atât mai puțin, au luat în calcul consecințe acestuia.

„Pe măsură ce administrația Trump crește presiunea militară asupra regimului lui Maduro din Venezuela, a apărut o dezbatere dacă obiectivul administrației este ‘schimbarea regimului’ – și dacă ar trebui să fie. Termenul ‘schimbare de regim’ este pe bună dreptate încărcat de conotații. Este asociat cu războaiele lungi și frustrante ale Americii din Irak și Afganistan, dar expresia nu precizează detaliile unui obiectiv sau ale unei stări finale dorite, cu atât mai puțin un plan pentru a ajunge la aceasta”, a scris generalul american în retragere Mark Hertling, într-un editorial de opinie publicat de site-ul The Bulwark vineri, cu o zi înainte ca președintele Donald Trump să ordone intervenția militară din Venezuela care a dus la capturarea și extragerea din țara sud-americană a lui Nicolas Maduro.

Hertling, care a fost șef al Comandamentului Statelor Unite pentru Europa și Africa între 2011 și 2012, amintește că armata americană se antrenează și este pregătită să desfășoare o varietate de misiuni: să descurajeze adversarii, să apere aliații, să atace un obiectiv sau să lovească o țintă, să impună blocade și să ofere ajutor umanitar, „ca să enumerăm doar câteva”. „Aceste misiuni sunt definite în doctrină, autorizate prin lege, finanțate prin bugete și exersate timp de decenii”, subliniază el.

„Schimbarea regimului nu este niciuna dintre acestea, pentru că nu este o misiune militară. Armata poate apăra lucruri, poate ataca lucruri, poate distruge lucruri și poate muta cantități mari de resurse în întreaga lume, dar nu poate, prin însăși puterea ei, să schimbe organizarea politică a unei țări”, continuă ofițerul american.

El argumentează că schimbarea regimului este un act politic de consecințe extraordinare – „unul dintre cele mai complexe, costisitoare și nesigure angajamente pe care o națiune le poate încerca”. „Când Statele Unite tratează schimbarea regimului ca pe o opțiune militară separată, mai degrabă decât ca pe un angajament pe termen lung al întregului guvern, repetă greșelile pe care le-am făcut foarte recent și ignoră lecțiile pe care le-am plătit scump, cu sânge, resurse și reputație, pentru a le învăța”, a scris Hertling.

Generalul afirmă că știe acest lucru nu doar din teorie, ci și din propria experiență.

„Ca tânăr director în Statul Major Comun în perioada premergătoare războiului din Irak din 2003, îmi amintesc discuțiile interne când ‘schimbarea regimului’ a devenit obiectivul declarat care ni s-a transmis de către secretarul Apărării, Rumsfeld. Expresia era simplă; realitatea, nu”, relatează el.

Generalul american subliniază că răsturnarea unui regim ridică multe probleme

Hertling argumentează că evenimentele ulterioare au demonstrat că armata americană – „cu sprijinul aliaților și partenerilor noștri” – a reușit să distrugă rapid forțele militare și guvernul lui Saddam Hussein, „la fel cum noi și anumiți parteneri afgani am răsturnat talibanii cu doi ani mai devreme”. Hertling subliniază însă, din nou că, e un lucru să înlături un regim și cu totul altceva să-l înlocuiești.

Din perspectiva profesiei militare, înlocuirea unui regim necesită mult mai mult decât excelență militară. Necesită gestionarea alianțelor, forțe de securitate și civile post-conflict, stabilizarea economică, legitimitate politică pentru noul guvern, planificarea pentru mii de probleme pe care armata nu le înțelege și timp măsurat nu în săptămâni, ci în ani.

Un motiv pentru care schimbarea regimului este atât de ușor discutată este că este atât de rar definită. Înseamnă înlăturarea unui singur lider? Demontarea întregului aparat de guvernare? Instalarea unui nou ordini politice? Fiecare dintre acestea implică un nivel radical diferit de responsabilitate, risc și durată. Înlăturarea unui lider nu înlocuiește neapărat un regim. Și chiar și demontarea unui regim întreg nu conferă, prin ea însăși, legitimitate celor care vin după.

Hertling își continuă șirul de întrebări:

Cine guvernează în ziua de după colapsul vechiului sistem?

Cine asigură securitatea atunci când forțele de poliție, armatele și serviciile interne de securitate se destramă, dispar sau formează o insurgență?

Cine plătește pentru stabilizarea economiei, restaurarea serviciilor de bază și reconstruirea instituțiilor atunci când membrii cheie ai birocrației vechiului regim fug?
Și pentru cât timp rămâne puterea intervențională responsabilă pentru rezultatele pe care le poate influența, dar nu le poate controla complet?

Generalul american subliniază că Statele Unite au demonstrat în mod repetat o capacitate extraordinară de a planifica înfrângerea forțelor inamice, „dar ceea ce nu au reușit să facă – și pare că fac din nou – este să planifice cu aceeași seriozitate pentru vidul politic, social și economic care va urma inevitabil”.

Hertling amintește de lecțiile războiului din Irak

Armata americană a învățat multe lecții importante din Războiul din Irak, scrie Hertling, adăugând că este vorba de lecții „despre care liderii civili ar fi bine sfătuiți să întrebe, iar liderii militari ar trebui să le consolideze cu omologii lor civili”.

El le enumeră apoi:

Prima lecție este că victoria militară nu echivalează cu succesul politic. Răsturnarea unui regim poate fi rapidă; stabilizarea unei țări, niciodată. Cazurile cele mai de succes ale „schimbării de regim” americane au durat ani de zile: Armata americană a ocupat o parte a Germaniei timp de patru ani după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În Japonia, ocupația a durat șapte ani – iar forțele americane rămân staționate în ambele țări până astăzi.

A doua lecție este că demontarea sau slăbirea instituțiilor de stat creează haos. Forțele de poliție și militare nu dispar pur și simplu fără consecințe. La fel nici birocrațiile și sistemele economice. Rămân în urmă bărbați înarmați, oficiali neplătiți și populații disperate după ordine.

O altă lecție este că actorii externi se grăbesc întotdeauna să ocupe vidul. Iranul, milițiile, rețelele infracționale și forțele proxy nu au așteptat politicos în 2003. La fel, Venezuela are prieteni în Cuba, China, Rusia și Iran, iar regiunea este plină de grupuri infracționale organizate și sofisticate, după cum știe bine administrația.

„Ar fi trebuit să învățăm și din experiența noastră în Irak că legitimitatea nu poate fi importată. Guvernele își derivă legitimitatea din propriul popor, nu din steaguri străine, expați prietenoși sau programe externe”, subliniază generalul Mark Hertling și amintește că, în final, orizonturile de timp se extind. Ceea ce este scurt în planificare devine prelungit în practică. Luni se transformă în ani, ani se transformă în decenii.

„Statele Unite s-au adaptat în cele din urmă în Irak, învățând lecții dureroase despre contrainsurgență, guvernare, economii bazate pe petrol și războiul în coaliție. Dar această învățare a venit la un cost uriaș — în vieți, credibilitate și poziție strategică. Tragedia nu este că în Irak a fost greu. Tragedia este că am acționat ca și cum nu ar fi fost”, a mai scris acesta în editorialul publicat joi.

Țările din America de Sud reacționează după atacul de sâmbătă din Venezuela. Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a cerut convocare de Consiliul al Securittăti al ONU.

„Trebuie convocat imediat Consiliul de Securitate al ONU”. Venezuela a anunțat, sâmbătă, că a fost atacată de Statele Unite ale Americii. Într-un comunicat, guvernul statului sud-american afirmă: „Venezuela respinge, repudiază și denunță în fața comunității internaționale agresiunea militară extrem de gravă comisă de actualul Guvern al Statelor Unite ale Americii împotriva teritoriului venezuelean.

Singurul obiectiv al acestui atac este de a prelua controlul asupra resurselor strategice ale Venezuelei, în special asupra petrolului şi mineralelor sale”.

Columbia cere convocarea Consiliului de Securitate după atacul din Venezuela

Președintele Columbiei cere o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. „În acest moment, Caracasul este bombardat… bombardat cu rachete. De ieri, Columbia este membră a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și trebuie convocat imediat. Stabiliți legalitatea internațională a agresiunii împotriva Venezuelei”, a scris Gustavo Petro pe X, citat de The Guardian.

Și președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a condamnat ceea ce a numit un atac „criminal” al SUA asupra Venezuelei: „Cuba denunță și solicită urgent reacția comunității internaționale împotriva atacului criminal al SUA asupra Venezuelei. Zona noastră de pace este atacată brutal”.

Președintele Donald Trump a ordonat atacuri asupra unor obiective din Venezuela, inclusiv asupra unor instalații militare, au declarat oficiali americani, în contextul în care administrația a intensificat sâmbătă dimineața campania împotriva regimului președintelui venezuelean Nicolás Maduro.

UE a spus în repetate rânduri că președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, „nu are legitimitate”, dar principiile dreptului internațional trebuie respectate, a declarat sâmbătă Kaja Kallas, șefa politicii externe a blocului comunitar.

„Am vorbit cu secretarul de stat Marco Rubio și cu ambasadorul nostru la Caracas. UE monitorizează îndeaproape situația din Venezuela”, a transmis Kaja Kallas, într-o postare pe pagina sa de .

Diplomata principală a blocului comunitar a adăugat că a cerut respectarea dreptului internațional în această situație.

„UE a declarat în repetate rânduri că domnul Maduro nu are legitimitate și a apărat o tranziție pașnică. În toate circumstanțele, principiile dreptului internațional și ale Cartei ONU trebuie respectate. Facem apel la reținere. Siguranța cetățenilor UE din țară este prioritatea noastră principală”, a mai transmis Kaja Kallas.

SUA au atacat Venezuela

Explozii puternice și avioane zburând la joasă altitudine au fost semnalate în capitala venezueleană Caracas sâmbătă dimineață, iar zona de sud a orașului, în apropierea unei importante baze militare, a rămas fără electricitate.

Donald Trump a confirmat că SUA au efectuat „atacuri la scară largă” asupra Venezuelei, iar liderul venezuelean Nicolas Maduro şi soţia sa au fost capturaţi și scoși din țară.

Trump nu a dat mai multe detalii despre modul în care Maduro a fost capturat sau unde a fost dus. Exploziile si avioanele au fost auzite timp de aproximativ 90 de minute în Caracas la ora locală 2.00 (8 ora Romaniei), iar anunțul lui Trump privind capturarea lui Maduro a venit trei ore mai târziu.

Oficiali americani au declarat pentru CBS News că președintele venezuelean a fost capturat de membri ai Delta Force, cea mai importantă unitate militară specială a armatei americane.

Unitatea de elită Delta Force a fost responsabilă și de misiunea din 2019 în care a fost ucis fostul lider al Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi.

Vicepreședinta Venezuelei cere dovezi că Maduro trăiește
Vicepreședinta Venezuelei, Delcy Rodríguez, a transmis că guvernul nu știe unde se află președintele Maduro sau Prima Doamnă, Cilia Flores și a cerut „dovezi imediate că sunt în viață”.

SUA îl acuză de mult timp pe Nicolas Maduro că ar conduce o organizație internațională de trafic de droguri, lucru pe care Maduro îl neagă. Acest lucru, împreună cu consolidarea militară masivă din regiune din ultimele luni, a fost interpretat în regiune ca o încurajare pentru cineva din interiorul țării să se întoarcă împotriva lui.

Anterior, Statele Unite au oferit o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea lui Maduro.

Curte federală de apel din SUA a decis vineri că interdicția de port de armă în majoritatea părților statului din California încalcă dreptul constituțional de a deține și purta arme, potrivit The Hill.

Curte federală de apel din SUA interzice armele din California, este neconstituțională. Cel de-al 9-lea complet al Curții de Apel din Circuitul SUA a votat cu 2-1 decizia care arată că interdicția de a purta arme contravine testului extins al celui de-al Doilea Amendament al Curții Supreme, care impune ca măsurile de control al armelor să fie în concordanță cu tradiția istorică a națiunii de reglementare a armelor de foc.

Judecătorul de circuit american Lawrence VanDyke, scriind în numele majorității, a declarat că este un caz simplu, deoarece portul de armă nu a fost interzis la fondarea națiunii.

„Dimpotrivă: în America antebelică era clar că portul de armă era considerat pe scară largă ca având dreptul la o protecție constituțională specială”, a scris VanDyke.

Democrații încearcă să-i lase pe americani fără arme, sfidând constituția

California, condusă de o administrație de stânga radicală, a interzis portul de armă la vedere în comitatele în care populația depășește 200.000 de locuitori, ceea ce include zonele în care locuiește marea majoritate a californienilor.

Un cetățean pe nume Mark Baird a dat inițial în judecată legea în 2019. Cazul său a trecut prin instanțe ani de zile și a fost consolidat de extinderea de către Curtea Supremă a drepturilor oferite de cel de-al Doilea Amendament în 2022.

Această extindere i-a determinat pe judecători să anuleze o serie de legi privind armele de foc inițiate de Democrați în state din întreaga țară.

Curtea Supremă apără dreptul de a purta arme al americanilor

Curtea Supremă este pregătită să ofere îndrumări suplimentare cu privire la limitele noului său test de constituționalitate în două cazuri legate de cel de-al Doilea Amendament în acest mandat, inclusiv atunci când va analiza o altă decizie a celui de-al 9-lea Circuit care a confirmat o lege privind armele de foc din Hawaii.

„În istoria și tradiția națiunii noastre, portul de armă deschis a fost recunoscut pe scară largă ca fiind esențial pentru dreptul garantat de al Doilea Amendament”, a scris VanDyke, invalidând legea Californiei.

„O interdicție asupra a ceea ce se află în centrul celui de-al Doilea Amendament nu este o «povară minimă» asupra dreptului garantat de al Doilea Amendament”, a adăugat el.

VanDyke s-a mai opus statului în ceea ce privește restricțiile privind armele. Anul trecut, VanDyke a provocat agitație când s-a opus unei decizii de menținere a interdicției încărcătoarelor de mare capacitate din California, printr-un videoclip demonstrativ privind armele de foc.

Opinie separată la decizia privitoare la interzicerea armelor în California

Vineri, lui VanDyke i s-a alăturat în majoritate judecătorul de circuit american Kenneth Lee. Într-o opinie separată, Lee a acuzat California că induce în eroare cetățenii din comitatele mici, unde interdicția nu se aplică, cu privire la modul în care pot obține un permis de port-armă deschis.

„Dar acesta pare a fi chiar ideea – California încearcă să ascundă faptul că cetățenii din aceste comitate au dreptul de a purta arma în mod deschis, conform legii”, a scris Lee. „Drepturile noastre constituționale, însă, nu ar trebui să depindă de un test de tipul „Unde e Waldo” (Cartea lui Waldo din 1948 a contestat ideea că administrația publică ar fi neutră din punct de vedere al valorilor și că își desfășoară activitatea detașat, aproape mecanic. El a susținut că funcționarii publici ar trebui să devină agenți ai schimbării activi, informați și cu perspicacitate politică, care să lucreze pentru a proteja respectarea garanțiilor procesuale și accesul publicului la guvernare – n.red.).

Însă instanța a menținut intact regimul de licențiere a portului de armă deschis pentru comitatele mici și a decis că Baird a renunțat la dreptul său de a invoca unele dintre aceste argumente.

Într-o opinie separată, judecătorul de circuit american N. Randy Smith a declarat că colegii săi au interpretat greșit extinderea celui de-al Doilea Amendament al Curții Supreme. „Un stat nu poate interzice portul public de arme de foc prin eliminarea atât a portului deschis, cât și a celui ascuns, dar un stat poate elimina în mod legal o modalitate de a purta arma pentru a proteja și asigura siguranța cetățenilor săi, atâta timp cât aceștia pot purta arme într-un alt mod”, a scris el.

Germania a lansat un chestionar național adresat adolescenților, care ridică o întrebare directă și controversată: „Sunteți pregătiți de război?”. Formularul face parte dintr-o evaluare a Bundeswehr privind disponibilitatea și aptitudinile tinerilor pentru serviciul militar, relatează AFP.

Chestionar obligatoriu pentru băieții din Germania. 

Toți băieții  din Germania sunt obligați să completeze formularul, în care sunt cerute date despre condiția fizică și interesul pentru înrolare. Lipsa unui răspuns sau furnizarea unor informații incorecte poate atrage sancțiuni financiare.

Sondajul solicită, de asemenea, informații personale precum starea civilă, înălțimea, greutatea și eventuale alte naționalități. Scrisori cu un cod QR sunt trimise atât băieților, cât și fetelor, însă doar băieții sunt obligați prin lege să participe.

Germania face investiții masive pentru armată

În paralel, Bundestagul a aprobat o nouă „anvelopă” financiară pentru modernizarea armatei. Ministerul Apărării a anunțat că suma, care depășește 50 de miliarde de euro, vizează echiparea rapidă a Bundeswehr, în contextul amenințărilor venite dinspre Rusia.

Comisia pentru Apărare a aprobat programe de înarmare în valoare totală de aproximativ 83 de miliarde de euro pentru anul 2025 — un nivel calificat drept istoric și considerat „un semnal puternic adresat Alianţei (Nord-Atlantice) şi partenerilor noştri”.

Reforma sistemului de securitate

În vara anului 2025, guvernul german a decis înființarea unui Consiliu Național de Securitate permanent, conceput pentru a coordona mai eficient politicile de apărare și securitate pe termen lung. Tot atunci, executivul a prezentat un proiect de lege privind introducerea serviciului militar voluntar, măsură menită să întărească capacitatea de apărare, potrivit Reuters.

Noul organism înlocuiește structurile anterioare și a fost una dintre promisiunile centrale ale cancelarului Friedrich Merz.

„Este o măsură care trebuia luată de mult timp”, a declarat Stefan Mair. „Valoarea sa va rezida mai puţin în deciziile luate şi mai mult în asigurarea faptului că diferite ministere percep situaţia de securitate în acelaşi mod”.

Lecțiile ultimilor ani

Războiul declanșat de Rusia în 2022 a găsit Germania vulnerabilă energetic, cu rezervele de gaz la un nivel redus, determinând o reconfigurare rapidă a infrastructurii și o dezbatere amplă privind diminuarea armatei după prăbușirea URSS.

Noul consiliu, cu sediul la Cancelarie, va gestiona atât amenințările imediate, cât și planificarea strategică. Va fi condus de cancelarul Merz, ministrul finanțelor va fi adjunct, iar miniștrii de externe, interne, economie, justiție, apărare, dezvoltare și digitalizare vor avea statut permanent. La nevoie, se pot adăuga reprezentanți ai landurilor, ai statelor aliate sau experți.

Germania se alătură astfel altor țări care au adoptat modele similare de coordonare a securității, după exemplul Statelor Unite și al Marii Britanii.

Fostul premier și consilier prezidențial Ludovic Orban a publicat vineri un text pe Facebook în care spune că nu are nimic cu „ideea ca un fost șef de galerie să se implice în politică”, dar susține că „șeful de galerie care a scos capul în politica noastră este pe dos”: „S-a priceput doar să dea tonul la huiduieli”. Deși nu-l numește direct, Orban face trimitere la liderul AUR, George Simion, despre care s-a spus în spațiul public că în trecut a fost șef de galerie.

George Simion a fost, conform DigiSport.ro, unul dintre cei care au contribuit la apariția grupărilor Honor et Patria și Uniți Sub Tricolor, care reunesc suporteri ai echipei naţionale a României. Publicația sportivă notează că Simion a fost suprins la anumite meciuri în sectorul în care se aflau suporterii „Uniți Sub Tricolori”, iar acțiunile ultrașilor au adus mai multe penalizări Federației Române de Fotbal din partea FRF.

„Nu am fost șef de galerie”, preciza, într-un articol de pe blogul său, George Simion, în august 2024.

Ludovic Orban: „Nu-i de colea să te accepte ca lider câteva mii de tineri care susțin înfocat o echipă”
Ludovic Orban, care conduce și Partidul Forța Dreptei, pe care l-a fondat după plecarea sa din PNL, a scris în textul său de vineri de pe Facebook că nu are nimic cu șefii de galerie, pentru că „nu-i de colea să te accepte ca lider câteva mii de tineri care susțin înfocat o echipă”.

„Nu am nimic nici cu ideea ca un fost șef de galerie să se implice în politică. Cu condiția să fi fost un adevărat șef de galerie. Care să fi susținut echipa la greu, care să fi creat scandări frumoase, care să fi învățat galeria să cânte, care să creeze decoruri spectaculoase”, conform fostului consilier prezidențial.

„Ghinionul nostru este că șeful de galerie care scos capul în politică noastră este pe dos. S-a priceput doar să dea tonul la huiduieli, fluieraturi, înjurături, la aruncat cu diferite obiecte în jucătorii echipei adverse, la scandări jignitoare, la bătăi cu galeriile adverse sau cu forțele de ordine. Și, din păcate, exact asta face și în viața publică”, și-a încheiat Orban mesajul.

Ludovic Orban, așteptat să facă „pasul decisiv” înapoi către PNL

Ludovic Orban aanunțat, într-o postare pe Facebook din decembrie, că ar putea urma „pasul decisiv” înspre PNL.

„În campania de la Bucureşti am făcut un prim pas spre PNL. Poate urma pasul decisiv”, a scris Orban atunci pe Facebook.

Ludovic Orban a fost preşedinte PNL din 2017 până în septembrie 2021, când a pierdut şefia partidului în faţa lui Florin Cîţu. El a demisionat din PNL în noiembrie 2021, după aproape 30 de ani, şi, alături de alţi 15 parlamentari, a creat Forţa Dreptei.

Premierul Ilie Bolojan, preşedinte al PNL, a declarat recent că este de acord cu o absorbţie a partidului lui Ludovic Orban în PNL, el arătând că nu vede o problemă ca, imediat după Anul Nou, să discute acest lucru.

În aceeaşi zi, Ludovic Orban, a anunţat că formaţiunea politică ar putea fuziona, prin absorbţie, cu PNL anul viitor, însă a precizat că, înainte de „negocierile efective”, trebuie „un mandat de negociere, care să fie luat în forurile statutare ale ambelor partide”.

Orban a mai spus că a discutat cu preşedintele PNL, Ilie Bolojan, convenind că există „deschidere pentru a începe aceste discuţii”.