Începând cu ianuarie 2026, persoanele cu dizabilități din România vor beneficia de un nou sistem de sprijin pentru mobilitate. Guvernul a decis eliminarea decontării directe a cheltuielilor de carburant, introducând în schimb un card electronic dedicat, conform modificărilor aduse Legii nr. 448/2006 de către Executivul condus de Ilie Bolojan.

Adio decontări de carburant: Apare cardul electronic pentru transport

Modificările aduse articolului 24 din legea privind protecția persoanelor cu handicap prevăd înlocuirea vechiului sistem de decontare cu bonuri valorice pe suport electronic. Acest card funcționează similar unui card bancar, dar are reguli stricte de utilizare.

Beneficiarii nu pot retrage numerar de pe aceste carduri și nici nu pot cumpăra alte produse. Sumele sunt destinate exclusiv alimentării cu carburant sau, în cazul vehiculelor electrice, pentru încărcarea acestora cu energie.

Cine poate folosi cardul și în ce condiții

Facilitatea este destinată persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Cardul poate fi utilizat pentru alimentarea unei mașini aflate în proprietatea persoanei cu dizabilități, a familiei, a asistentului personal sau a însoțitorului, cu o condiție esențială: vehiculul să fie folosit pentru transportul persoanei cu handicap.

Beneficiarii au posibilitatea de a alege între două variante de sprijin:

• Gratuitate la transportul interurban;
• Acordarea bonurilor valorice electronice (cardul de carburant).

Sumele acordate: Până la 1.500 de lei pe an

Valoarea ajutorului financiar este stabilită anual și se acordă diferențiat, în funcție de gradul de handicap:

• Gradul de handicap grav: maximum 1.500 de lei pe an;
• Gradul de handicap accentuat: maximum 750 de lei pe an.

Suma este disponibilă pentru întregul an calendaristic și poate fi cheltuită treptat, în funcție de necesitățile de deplasare ale beneficiarului.

Drepturi extinse pentru copii și procedura de obținere

De acest sprijin beneficiază atât adulții, cât și copiii cu handicap grav sau accentuat. În cazul minorilor, dreptul este exercitat de părinte, tutore, asistent maternal sau persoana care are copilul în îngrijire, inclusiv în cazul măsurilor de protecție specială.

Pentru a intra în posesia cardului, persoana cu handicap sau reprezentantul legal trebuie să urmeze câțiva pași:

• Depunerea unei cereri la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județul de domiciliu;
• Exprimarea opțiunii pentru card în detrimentul gratuității la transportul interurban;
• Prezentarea actului de identitate și a certificatului de încadrare în grad de handicap.

După aprobarea dosarului, cardul este emis și încărcat cu suma corespunzătoare gradului de handicap deținut de solicitant.

Articolul Bani pentru carburant în 2026. Ajutor financiar de 1.500 de lei apare prima dată în Comunicate de Presă.

Guvernul României a oficializat o măsură importantă pentru protecția socială, prin care alocațiile zilnice de hrană pentru copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii din sistemul de asistență vor fi majorate semnificativ. Noua hotărâre, publicată deja în Monitorul Oficial, va intra în vigoare începând cu data de 1 februarie 2026, având ca scop alinierea sumelor la costurile actuale ale vieții.

Alocație minimă de 32 de lei pe zi pentru asistații social

Începând cu februarie 2026, toți beneficiarii din instituțiile de asistență socială, fie că sunt publice sau private, vor beneficia de o alocație minimă de hrană de 32 de lei pe zi. Această sumă este considerată pragul minim necesar pentru a asigura o alimentație decentă în fiecare zi.

Categoriile de persoane care vor beneficia de această majorare includ:

• Copiii din centrele de zi publice și din casele de tip familial;
• Tinerii și copiii aflați în servicii rezidențiale sub măsuri speciale de protecție;
• Mamele găzduite în centrele maternale;
• Persoanele adulte asistate în centre sociale;
• Adulții cu dizabilități integrați în sistemul de protecție;
• Vârstnicii îngrijiți în instituții publice sau private.

Noi standarde de cost: Cât va cheltui statul pentru fiecare beneficiar

Pe lângă hrana zilnică, Guvernul a actualizat și standardele de cost pentru serviciile sociale. Acestea reprezintă sumele maxime pe care statul le alocă anual pentru îngrijirea fiecărei persoane, în funcție de nevoile specifice și de tipul de centru în care se află.

Estimările costurilor anuale per beneficiar:

• Copii în case de tip familial: peste 80.000 de lei pe an;
• Copii cu dizabilități (servicii rezidențiale): peste 120.000 de lei pe an;
• Persoane vârstnice: între 37.000 și peste 100.000 de lei pe an (în funcție de gradul de dependență);
• Adulți cu dizabilități: între 56.000 și peste 116.000 de lei pe an (în funcție de tipul centrului și nivelul de suport).

Această nouă reglementare abrogă o hotărâre veche din 2014, uniformizând astfel sistemul de asistență și adaptându-l la realitatea economică actuală, marcată de creșterea prețurilor la alimente și servicii.

Ministrul Muncii: „22 de lei pe zi au însemnat prea puțin”

Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că această actualizare era urgentă, având în vedere că sumele nu mai fuseseră modificate din anul 2022, deși inflația a afectat puterea de cumpărare.

„Să actualizăm alocaţia de hrană şi standardele de cost pentru serviciile sociale este un gest de responsabilitate faţă de persoanele vulnerabile care depind zilnic de sprijinul statului. Din 2022, aceste sume au rămas la fel, în timp ce costul vieţii a crescut constant. Prea mult timp, 22 de lei pe zi au însemnat prea puţin. O sumă resimţită zi de zi de copii, de persoanele cu dizabilităţi şi de vârstnicii rămaşi singuri”, a declarat ministrul pe pagina sa de Facebook.

Prin această decizie, autoritățile urmăresc să garanteze un nivel minim decent de trai pentru românii care depind direct de sprijinul oferit prin sistemul de asistență socială.

Articolul Alocațiile care au fost majorate. Se aplică de la 1 Februarie. Românii care vor primi bani în plus apare prima dată în Comunicate de Presă.

Statistica recentă a Casei Naționale de Pensii Publice arată diferențe mari între pensiile medii încasate de seniori, în funcție de județul de domiciliu, la începutul anului 2026, după aplicarea noii formule de calcul.

Pensia medie la nivel național

În 2026, pensia medie pe tot teritoriul României este de 2.818 lei. Această medie ascunde variații semnificative: în unele județe pensia scade sub 2.300 lei, iar în altele depășește 4.000 lei.

Impactul noii formule de recalculare

Recalcularea pensiilor, în vigoare din 1 septembrie 2024, combină punctajele de contributivitate cu punctele de stabilitate. Punctele suplimentare se acordă persoanelor care au depășit pragul de 25 de ani de muncă, valoarea lor crescând odată cu vechimea acumulată.

Stagiul complet de cotizare a fost fixat la 35 de ani. Pensionarii care au lucrat în condiții speciale sau în grupe de muncă, dar cu perioade efective mai scurte, nu au beneficiat pe deplin de noua formulă. În prezent, nivelul pensiei depinde în principal de salariile declarate și de contribuțiile achitate pe parcursul vieții profesionale.

Județe cu pensii medii peste 3.000 lei

Mai multe județe înregistrează pensii medii ce depășesc pragul de 3.000 lei, printre ele:

• Hunedoara – 3.502 lei (locul 1 în clasament)
• Gorj – 3.275 lei
• Brașov – peste 3.300 lei
• Argeș
• Constanța
• Galați
• Prahova
• Cluj

Aceste regiuni au avut o economie dominată de minerit, energie și industrie grea, domenii în care salariile au fost mai ridicate și integral fiscalizate, influențând direct nivelul pensiilor actuale.

Județe cu pensii medii sub media națională

La capătul opus al clasamentului se află județe precum:

• Botoșani – 2.200–2.400 lei
• Vaslui – 2.200–2.400 lei
• Vrancea – 2.270 lei
• Giurgiu – 2.200–2.400 lei
• Bistrița-Năsăud – 2.200–2.400 lei

În aceste zone economia locală a fost caracterizată prin venituri mai mici, perioade de muncă întrerupte și un număr redus de ani de cotizare completă. Diferențele nu se datorează vârstei de pensionare, ci istoricului salarial și tipului de activități desfășurate înainte de 1990 și în perioada de tranziție economică.

Capitala – un caz aparte

Bucureștiul se diferențiază clar de restul țării. În Sectorul 1 pensia medie depășește pragul de 4.000 lei, ajungând la 4.118 lei, fiind singura zonă din România cu o astfel de valoare.

În contrast, în județe precum Vrancea, unde pensia medie este de aproximativ 2.270 lei, diferența față de Sectorul 1 este de aproape 2.000 lei. Acest contrast reflectă nivelurile salariale mult mai ridicate din capitală și volumul consistent al contribuțiilor plătite de-a lungul anilor de activitate.

Articolul Pensiile românilor, după noua formulă, diferențe între județe apare prima dată în Comunicate de Presă.

Consumul de gaze naturale și de energie electrică a crescut semnificativ în ianuarie, iar Ministerul Energiei, prin ministrul Bogdan Ivan, a detaliat măsurile luate pentru a evita o majorare accelerată a prețurilor și a explicat modul în care plafonarea actuală influențează facturile.

Creștere record a consumului de gaze

Ministerul a confirmat că, în această iarnă, consumul de gaze naturale a înregistrat o creștere de 17 % la nivel național, marcând cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

„La nivel național am avut o creștere de 17% a consumului de gaze, lucru care este un record, cea mai rece iarnă din ultimii 5 ani de zile. Prețurile nu au crescut pentru că suntem în perioada în care avem plafonarea la 0,31 lei per kilowatt. Dar, în același timp, un consum mai mare aduce automat o factură mai mare pentru că s-a consumat mai mult gaz și mai multă energie electrică. Ceea ce este foarte clar este că până la 31 martie avem prețul plafonat la producător,” a declarat Ivan la Digi 24.

Măsuri pentru menținerea plafonării la gaze naturale

În vederea prevenirii unei creșteri rapide a prețurilor de la 1 aprilie, guvernul a implementat mai multe mecanisme în piață:

• Oferte sub sau la nivelul prețului plafonat, înregistrate deja în piață.
• Mecanisme de lichiditate create în colaborare cu producătorii, transportatorii și operatorii de furnizare a gazelor naturale.
• Acțiuni inițiate din septembrie 2023 pentru a stabiliza prețurile.

„Astăzi, în piață, avem deja oferte sub prețul plafonat, la nivelul prețului plafonat și încă din septembrie anul trecut am început mai multe mecanisme comerciale prin care, împreună cu toți jucătorii din piață, cu producătorii de gaze naturale, cu transportatorii și cu operatorii din furnizarea de gaze naturale, am creat mecanisme de lichiditate în piață pentru ca de la 1 aprilie să nu avem o creștere accelerată a prețului la gaze naturale,” a explicat ministrul.

Scenariul B – eliminarea treptată a plafonului

În cazul unor perturbări neprevăzute pe piața internațională, autoritățile au pregătit un plan de rezervă:

• Eliminarea treptată a plafonului la gaze naturale.
• Evitarea unei situații similare cu cea de anul trecut, când a fost eliminat plafonul la energia electrică.

„În situația puțin probabilă de a exista anumite perturbații pe piața internațională, pe care nu putem să le anticipăm, am creat deja un scenariu B, cel în care vom elimina treptat plafonul la gaze naturale, tocmai pentru a nu avea aceeași situație neplăcută ca și anul trecut, când s-a eliminat plafonul la energia electrică,” a adăugat Ivan.

Prognoza meteo pentru perioada următoare

Conform meteorologilor, temperaturile medii vor depăși valorile obișnuite în ultima parte a lunii ianuarie și în cea mai mare parte a lunii februarie, iar precipitațiile vor fi în general excedentare în regiunile sudice și sud‑estice.

Săptămâna 26 ianuarie – 2 februarie

• Temperaturi peste normal.
• Precipitații excedentare, în special în sud și în Carpații Meridionali.

Săptămâna 2 – 9 februarie

• Temperaturi medii peste normal în toate regiunile.
• Precipitații excedentare în sud și est.

Săptămâna 9 – 16 februarie

• Temperaturi ușor mai ridicate decât normal.
• Precipitații ușor excedentare, în special în sud‑vest.

Articolul Facturi mai mari la energie, după un ianuarie geros. Ministrul Bogdan Ivan a confirmat apare prima dată în Comunicate de Presă.

Ilie Bolojan anunță încheierea măsurilor de corectare a deficitului în 2026

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, în cadrul unei emisiuni la Radio România Actualități, că anul 2026 va marca finalul măsurilor de corectare a deficitului și că nu vor mai exista creșteri de taxe și impozite.

Promisiuni fiscale pentru 2026

„Acest an este unul în care măsurile de corectare a deficitului se vor încheia. Nu vor mai crește taxe și impozite. Trebuie să închidem componenta de nedreptăți pentru că dacă nu se rezolvă aspectele care îi deranjează foarte mult pe oameni e greu să ai o încredere socială serioasă”, a subliniat premierul.

El a adăugat că efectele acestor măsuri vor deveni vizibile în a doua jumătate a anului curent.

Al treilea pachet fiscal și termenele de aprobare

În legătură cu noile măsuri fiscale pe care guvernul urmează să le prezinte Parlamentului, Bolojan a explicat:

„Acum definitivăm pachetele și vor fi gata săptămâna viitoare. Procedura de angajare a răspunderii va dura mai multe zile. Ținta este să angajăm răspundere guvernului înainte de 1 februarie”.

Decizia Curții Constituționale și impactul asupra PNRR

Premierul a avertizat că, dacă Curtea Constituțională întârzie pronunțarea privind pensiile speciale ale magistraților, România ar putea pierde o sumă semnificativă din fondurile PNRR:

• „Vom intra într-o zonă în care nu mai putem să ne recuperăm cei peste 200 de milioane de euro din PNRR”, a declarat Ilie Bolojan.
• Judecătorii CCR au amânat pentru a patra oară pronunțarea în cazul legii privind pensiile magistraților, noul termen fiind stabilit pentru data de 11 februarie.

„Avem o perioadă intermediară în care mai poţi răspunde la clarificări, dar dacă nu se va tranşa această problemă, acesta, din păcate, va fi un efect foarte probabil”, a explicat premierul.

Articolul Ilie Bolojan promite că austeritatea se încheie în acest an. Ce se întâmplă dacă CCR amână decizia privind pensiile speciale   apare prima dată în Comunicate de Presă.