Politicienii europeni au început să discute despre un plan necesar pentru protejarea Groenlandei, în contextul declarațiilor tot mai agresive făcute în ultimele zile de administrația lui Donald Trump, care și-a exprimat repetat intenția de a prelua insula arctică, scrie Politico.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o confruntare directă cu Donald Trump”, a declarat zilele trecute un diplomat al UE, pe fondul insistențelor Casei Albe privind preluarea Groenlandei de către SUA.

„El este într-o dispoziție agresivă și trebuie să fim pregătiți”, a insistat acesta, citat de Politico.

Reacția oficialului european vine în contextul tensiunilor crescânde transatlantice cu privire la soarta Groenlandei, teritoriul autonom danez dorit foarte mult de președintele SUA.

Discuții directe SUA-Danemarca

Primii pași spre o discuție directă au fost deja făcuți. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că intenționează să discute săptămâna viitoare cu oficialii danezi, după apelul făcut de oficialii de la Copenhaga și Nuuk în acest sens.

Discuțiile nu vor fi simple. Casa Albă a declarat că Trump ar prefera să achiziționeze teritoriul prin negociere și că ar lua în considerare cumpărarea insulei, dar că ia în calcul și folosirea forței militare.

Miercuri, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a declarat că el și omologii săi din Germania și Polonia au discutat despre un răspuns european comun la amenințările lui Trump.

„Miza este modul în care Europa, UE, poate fi consolidată pentru a descuraja amenințările și atacurile la adresa securității și intereselor sale”, a declarat Barrot.

„Groenlanda nu este de vânzare și nu poate fi luată, așa că amenințările trebuie să înceteze”, a spus el.

Situația i-a lăsat pe europeni într-o situație complicată, nesiguri cum să răspundă la amenințările lui Trump. Politico a luat în calcul opțiunile pe care Europa le are la dispoziție în acest sens.

Un compromis. Dar ce presupune acesta?

Trump a afirmat în mod repetat că Groenlanda este vitală pentru interesele de securitate ale SUA și a acuzat Danemarca că nu face suficient pentru a o proteja în fața mișcărilor Chinei și Rusiei în Arctica.

O soluție negociată, în urma căreia toată lumea ar putea să revendice o victorie, atât Trump, cât și Groenlanda sau Danemarca, este probabil cea mai rapidă cale de ieșire din această situație dificilă. Un fost înalt oficial NATO a sugerat că alianța ar putea media între Groenlanda, Danemarca și SUA, așa cum a făcut-o cu Turcia și Grecia în disputa acestora.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat miercuri că Trump și consilierii săi nu consideră că Groenlanda este suficient de bine protejată.

Aliații NATO iau în considerare, prin urmare, noi propuneri către Trump, care ar putea consolida securitatea Groenlandei, în ciuda opiniei lor că orice amenințare directă din partea navelor rusești și chineze asupra teritoriului este exagerată.

Printre alte propuneri, alianța ar trebui să ia în considerare accelerarea cheltuielilor de apărare în Arctica, organizarea mai multor exerciții militare în regiune și trimiterea de trupe pentru a asigura securitatea Groenlandei și pentru a liniști Statele Unite, dacă este necesar, au spus trei diplomați NATO, citați de Politico.

Alianța ar trebui, de asemenea, să fie deschisă la crearea unui program „Santinela Arctică” – care ar presupune mutarea resurselor sale militare în regiune – similar cu inițiativele din estul Europei și de la Marea Baltică, au spus doi dintre diplomați.

„Tot ce se poate face” pentru a consolida prezența alianței în apropierea Groenlandei și pentru a satisface cerințele lui Trump „ar trebui să fie maximizat”, a spus unul dintre diplomații NATO citați.

Trump a afirmat, de asemenea, că dorește Groenlanda pentru vastele sale zăcăminte minerale și potențialele rezerve de petrol și gaze.

Dar există un motiv pentru care Groenlanda a rămas în mare parte neexploatată: extragerea resurselor este dificilă și foarte costisitoare, ceea ce le face mai puțin competitive decât importurile chinezești.

Oficialii danezi spun că au încercat ani de zile să convingă aliații de necesitatea investițiilor în Groenlanda, dar omologii lor europeni nu au fost receptivi — deși un diplomat al UE familiarizat cu problema a declarat că există semne că atitudinea se schimbă.

Mai mulți bani pentru Groenlanda

Administrația Trump a început deja să susțină mișcarea de independență a Groenlandei. Argumentul este că, dacă teritoriul arctic părăsește Regatul Danemarcei și semnează un acord cu SUA, va fi inundat cu bani americani.

UE și Danemarca încearcă în acest timp să convingă locuitorii Groenlandei că le pot oferi condiții mai bune.

Bruxellesul intenționează să-și dubleze cheltuielile pentru Groenlanda începând din 2028, în conformitate cu planurile bugetare pe termen lung elaborate după ce Trump a început să revendice teritoriul, potrivit unui proiect de propunere al Comisiei Europene publicat în septembrie.

UE ar putea prin urmare dubla cheltuielile pentru Groenlanda la 530 de milioane de euro pentru o perioadă de șapte ani începând din 2028.

Suma se adaugă la banii pe care Danemarca îi trimite Groenlandei ca parte a acordului său cu teritoriul autonom.

Groenlanda ar fi, de asemenea, eligibilă să solicite o finanțare suplimentară de 44 de milioane de euro din partea UE pentru teritoriile îndepărtate asociate țărilor europene, conform aceluiași document.

Sprijinul danez și european se concentrează în prezent în principal pe asistența socială, sănătate, educație și tranziția ecologică a teritoriului. Conform noilor planuri de cheltuieli, acest accent s-ar extinde la dezvoltarea capacității insulei de a extrage resurse minerale.

„Avem foarte mulți oameni care trăiesc sub pragul sărăciei, infrastructura din Groenlanda este înapoiată, iar resursele noastre sunt exploatate în principal fără a aduce profituri semnificative Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze”, a declarat Kuno Fencker, deputat din opoziție și susținător al independenței Groenlandei.

Măsuri economice

UE dispune de un instrument politic puternic pe care l-ar putea utiliza pentru a-l descuraja pe Trump: instrumentul anti-coerciție, „bazooka comercială” creată după primul mandat al administrației Trump, care permite UE să riposteze împotriva discriminării comerciale.

UE a amenințat că îl va utiliza după ce Trump a impus taxe vamale, dar l-a abandonat în iulie, după ce cele două părți au ajuns la un acord.

Având în vedere că SUA continuă să impună taxe vamale UE, Bruxelles-ul ar putea recurge din nou la măsuri drastice, scrie Politico.

„Exporturile noastre către Statele Unite depășesc cu puțin 600 de miliarde de euro, iar pentru aproximativ o treime din aceste mărfuri avem o cotă de piață de peste 50%, fiind absolut clar că aceasta este și puterea de care dispunem”, a declarat Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, citat de POlitico.

Dar Trump ar trebui să fie convins că UE este serioasă, având în vedere că toate declarațiile dure nu au dus la nimic data trecută.

Varianta militară

Dacă SUA decid să cucerească Groenlanda militar, europenii nu pot face prea multe pentru a împiedica acest lucru.

„Ei (europenii) nu vor ataca preventiv americanii înainte ca aceștia să revendice Groenlanda, deoarece acest lucru ar fi considerat un act de război”, a declarat pentru Politico Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Apărare.

„Dar în ceea ce privește răspunsul la prima mișcare, depinde foarte mult. Dacă americanii au un grup foarte mic de oameni, s-ar putea încerca arestarea acestora, deoarece ar fi vorba de un act criminal”, a spus el.

Situația este diferită dacă SUA ar interveni cu o forță mai mare.

Din punct de vedere legal, este posibil ca Danemarca să fie forțată să răspundă militar. Conform unui ordin permanent din 1952, trupele ar trebui „să intre imediat în luptă, fără să aștepte sau solicite ordine” în „cazul unui atac asupra teritoriului danez”.

Țările europene ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a trimite trupe în Groenlanda — dacă Danemarca o solicită — pentru a crește costul potențial al unei acțiuni militare americane, a declarat un diplomat al UE, repetând sugestiile potrivit cărora Berlinul și Parisul ar putea trimite forțe pentru a descuraja orice incursiune.

Deși este puțin probabil ca aceste forțe să poată rezista unei invazii americane, ele ar avea un efect de descurajare.

„S-ar putea produce un efect de declanșare, în care anumite grupuri de oameni ar sta fizic în cale, ca în situația din Piața Tiananmen, ceea ce ar putea forța armata (americană) să recurgă la violență” sau să se retragă, a declarat Crosbie.

Dar această strategie are un cost ridicat, a spus el. „Este un subiect nediscutat, dar este foarte posibil ca vieți omenești să fie pierdute în încercarea de a respinge pretențiile americane asupra Groenlandei”, a adăugat expertul militar american.

„Europa trebuie să învețe să-și proiecteze puterea”

Într-un text semnat de board-ul editorial, Financial Times a atins la rândul său necesitatea unei abordări tranzacționale în relația cu Trump, care ar include creșterea cheltuielilor pentru protejarea insulei.

Dar poziția cotidianului financiar britanic îndeamnă în același timp Europa la o abordare mai fermă.

„Liderii europeni, inclusiv cei din Marea Britanie, trebuie să adopte o abordare mai fermă în relația cu SUA lui Trump. Președintele pare să-și clasifice omologii nu ca prieteni sau dușmani, ci ca puternici sau slabi; Europa – care probabil plătește prețul pentru că nu s-a opus mai ferm lui Trump în privința taxelor vamale – a fost plasată în tabăra celor slabi”, remarcă Financial Times.

„Aliații europeni ai Americii ar trebui să clarifice faptul că orice mișcare care ar submina suveranitatea Groenlandei și a Danemarcei ar constitui o încălcare fundamentală a alianței transatlantice.

Aceasta nu ar putea rămâne fără răspuns, în termeni de represalii comerciale și economice. Oricât de profundă ar fi dependența Europei de SUA, aceasta nu este unilaterală. În lumea lui Trump, în care puterea este dreptate, și Europa trebuie să învețe să-și proiecteze puterea pe care o are”, mai spune textul semnat de board-ul editorial.

Premierul britanic Keir Starmer a anunțat miercuri în Parlament că orice desfășurare de trupe britanice pe teritoriul Ucrainei, în cazul unei încetări a focului cu Rusia, va fi supusă votului deputaților. Decizia survine după semnarea unei declarații de intenție între Regatul Unit, Franța și Ucraina, menită să stabilească cadrul pentru o eventuală misiune de menținere a păcii, potrivit Reuters.

Declarația de intenție dintre Regatul Unit, Franța și Ucraina

Marți, Regatul Unit și Franța au semnat împreună cu Ucraina o declarație de intenție, prin care și-au exprimat disponibilitatea de a desfășura militari în vederea menținerii păcii în cazul unui armistițiu.

În acest context, Keir Starmer a declarat: „Voi ţine la curent Camera Comunelor cu evoluţia situaţiei, iar dacă trebuie să fie desfăşurate trupe în virtutea declaraţiei semnate, voi supune această problemă votului Camerei”.

Șeful Guvernului laburist a adăugat că va detalia conținutul declarației „cât mai curând” în fața Parlamentului, menționând că obiectivul este de a clarifica misiunea trupelor și responsabilitățile acestora.

Centre militare și instalații protejate în Ucraina

În cadrul unui summit desfășurat marți la Paris, europenii și americanii, reuniți la nivel de șefi de stat și de guverne ai țărilor membre ale Coaliției Voluntarilor, au adoptat o serie de garanții de securitate pentru Ucraina.

Cei 35 de membri ai Coaliției, în mare parte europeni, au aprobat „Declarația de la Paris”, care prevede desfășurarea unei Forțe Multinaționale în Ucraina și participarea la supravegherea unei eventuale încetări a focului sub conducerea Statelor Unite.

Keir Starmer a precizat că, după armistițiu, „Regatul Unit şi Franţa vor stabili centre militare în întreaga Ucraină şi vor construi instalaţii protejate pentru armament şi echipamente militare, cu scopul de a răspunde nevoilor defensive ale Ucrainei”.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „câteva mii” de militari francezi ar putea fi desfășurați după semnarea unui armistițiu cu Moscova, deși acesta rămâne un scenariu ipotetic.

Rolul trupelor și coordonarea internațională

Potrivit lui Starmer, militarii britanici și francezi vor fi însărcinați „să susţină capacităţile Ucrainei de a desfăşura operaţiuni de descurajare şi să construiască şi apere centre militare”.

Numărul exact al acestora va fi stabilit în funcție de planurile militare, pentru care Marea Britanie va solicita sprijinul altor membri ai Coaliției Voluntarilor: „Numărul lor va fi stabilit conform planurilor noastre militare, pe care le elaborăm şi pentru care cerem susţinerea altor membri”.

Această abordare reflectă un efort concertat al țărilor europene și al SUA de a oferi garanții de securitate Ucrainei, în timp ce implicarea directă a trupelor rămâne condiționată de aprobarea parlamentelor naționale și de evoluția situației pe teren.

Președintele american Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv ce prevede retragerea Statelor Unite din 66 de organizații internaționale care „nu mai servesc interesele americane”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat citat de Reuters.

Casa Albă nu a enumerat organizaţiile, dar a afirmat că acestea promovează „politici climatice radicale, guvernanţă globală şi programe ideologice care intră în conflict cu suveranitatea şi puterea economică a SUA”.

31 dintre aceste organizaţii sunt afiliate Naţiunilor Unite. Potrivit Reuters, printre ele se numără Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), tratatul internațional de bază privind schimbările climatice, care stă la baza negocierilor climatice globale.

Statele Unite vor părăsi, de asemenea, UN Women, organizația care promovează egalitatea de gen și emanciparea femeilor, precum și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), agenția ONU axată pe planificare familială, precum și pe sănătatea mamei și a copilului în peste 150 de țări. SUA și-au redus finanțarea pentru UNFPA anul trecut.

Ce spune Casa Albă

În comunicat, Casa Albă spune că aceste retrageri „vor pune capăt finanţării şi implicării contribuabililor americani în entităţi care promovează agende globaliste în detrimentul priorităţilor SUA sau care abordează probleme importante în mod ineficient, astfel încât banii contribuabililor americani să fie alocaţi în mod optim în alte moduri pentru a sprijini misiunile relevante”.

„Contribuabilii americani au cheltuit miliarde de dolari pentru aceste organizații, cu puține beneficii, în timp ce acestea critică adesea politicile SUA, promovează agende contrare valorilor noastre sau risipesc banii contribuabililor pretinzând că abordează probleme importante fără a obține rezultate reale.

Prin retragerea din aceste entități, președintele Trump economisește banii contribuabililor și redirecționează resursele către prioritățile «America First»”, a transmis Casa Albă.

De la începutul celui de-al doilea mandat, Trump a încercat să reducă finanţarea SUA pentru ONU, a oprit implicarea SUA în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, a prelungit suspendarea finanţării agenţiei palestiniene de ajutor umanitar UNRWA şi a părăsit agenţia culturală a ONU, UNESCO. De asemenea, el a anunţat planuri de a părăsi Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi acordul climatic de la Paris.

Președintele american Donald Trump a criticat puternic Alianța Nord-Atlantică, într-un mesaj publicat miercuri în mediul online.

Donald Trump,  afirmă că se îndoiește că „NATO ar fi alături de noi dacă am avea cu adevărat nevoie de ei”, lansând astfel noi critici la adresa alianței de securitate, într-o postare cu nuanțe pe alocuri contradictorii, scriu AFP, Sky News și Reuters.

„Vom fi întotdeauna alături de NATO, chiar dacă ei nu vor fi alături de noi”, a scris Trump, în mesajul publicat pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, la o zi după ce Casa Albă a admis explicit că SUA nu exclud o intervenție militară pentru a prelua Groenlanda de la Danemarca, țară care este membră NATO.

Recentele amenințări ale administrației Trump în privința preluării insulei arctice au crescut brusc tensiunile cu Danemarca – prim-ministrul danez Mette Frederiksen avertizând chiar că acțiunea SUA de a prelua Groenlanda ar însemna sfârșitul alianței militare defensive.

Totodată, Trump s-a plâns că Norvegia nu i-a acordat Premiul Nobel pentru pace și a subliniat că singura țară de care se tem Rusia și China este SUA.

Mesajul integral al președintelui american

„Amintiți-vă, pentru toți acei mari fani ai NATO, ei erau la 2% din PIB și majoritatea nu-și plăteau facturile, PÂNĂ CÂND AM APĂRUT EU. SUA, în mod nechibzuit, plătea pentru ei!

Eu, cu tot respectul, i-am adus la 5% din PIB, ȘI EI PLĂTESC, imediat. Toată lumea spunea că nu se poate face, dar s-a putut, pentru că, mai presus de toate, ei sunt prietenii mei.
Fără implicarea mea, Rusia ar fi avut TOATĂ UCRAINA în acest moment.

Amintiți-vă, de asemenea, că am pus capăt singur la 8 RĂZBOAIE, iar Norvegia, membră NATO, a ales în mod nechibzuit să nu-mi acorde Premiul Nobel pentru Pace.
Dar asta nu contează! Ce contează este că am salvat milioane de vieți.

RUSIA ȘI CHINA NU SE TEM DE NATO FĂRĂ STATELE UNITE ȘI MĂ ÎNDOIESC CĂ NATO AR FI ALĂTURI DE NOI DACĂ AM AVEA CU ADEVĂRAT NEVOIE DE EI. TOȚI SUNT NOROCOȘI CĂ AM RECONSTRUIT ARMATA NOASTRĂ ÎN PRIMUL MEU MANDAT ȘI CONTINUĂM SĂ FACEM ACEST LUCRU.

Vom fi întotdeauna alături de NATO, chiar dacă ei nu vor fi alături de noi.

Singura națiune pe care China și Rusia o tem și o respectă este SUA RECONSTRUITĂ DE DJT (Donald J. Trump, n.r.). SĂ FACEM AMERICA MĂREAȚĂ DIN NOU!!! Președintele DJT.”

Trump a reiterat în ultimele zile că dorește să preia controlul asupra Groenlandei, o idee exprimată pentru prima dată în 2019, în timpul primului său mandat prezidențial, argumentând că insula este vitală pentru armata SUA și că Danemarca nu a făcut suficient pentru a o proteja.

Marți, Casa Albă a admis că posibila utilizare a forței militare rămâne printre opțiunile luate în considerare.

„Președintele și echipa sa discută o serie de opțiuni pentru a urmări acest obiectiv important de politică externă și, bineînțeles, utilizarea armatei americane este întotdeauna o opțiune la dispoziția comandantului suprem”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Șefii de guvern din Spania, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia și Danemarca au publicat marți o declarație comună în care subliniază că Groenlanda „aparține poporului său” și că numai Danemarca și Groenlanda pot „decide” asupra chestiunilor care privesc ambele teritorii.

Statele Unite au un plan în trei etape pentru Venezuela, care va începe cu stabilizarea țării după ce forțele americane l-au arestat sâmbătă pe liderul autoritar Nicolas Maduro, asigurându-se că companiile petroliere americane au acces în țară în timpul fazei de redresare și, în final, supraveghind tranziția, a declarat miercuri șeful diplomației americane, Marco Rubio, potrivit Reuters.

Președintele Donald Trump a avertizat că vor urma alte operațiuni militare împotriva Venezuelei dacă membrii cercului restrâns al lui Maduro, care au preluat conducerea țării, nu vor accepta cererile lui, care se concentrează în mare parte pe obținerea petrolului venezuelean.

Președintele republican a declarat că SUA vor rafina și vinde până la 50 de milioane de barili de țiței venezuelean, în timp ce forțele americane au capturat miercuri două petroliere care aveau legături cu țițeiul Venezuelei aflat sub embargou.

„Concluzia este că există acum un proces în vigoare prin care avem un control și o influență enorme asupra a ceea ce fac și pot face autoritățile interimare”, a declarat Rubio, care a vorbit alături de secretarul apărării, Pete Hegseth, după o ședință secretă cu senatorii americani privind planul administrației Trump pentru țara latino-americană.

„Dar, evident, acesta va fi un proces de tranziție. În cele din urmă, va fi la latitudinea poporului venezuelean să-și transforme țara”, a adăugat secretarul american de stat.

Rubio nu a oferit alte detalii despre tranziția planificată.

Democrații spun că planurile se reduc la „furtul” de petrol

Democrații și-au exprimat șocul față de aceste planuri, pe care le-au calificat drept „furt de petrol” în lipsa altor detalii, și au pus sub semnul întrebării motivul pentru care planurile nu puteau fi discutate în cadrul unor audieri publice.

Rubio le-a spus reporterilor că briefingul a inclus detalii operaționale care nu puteau fi făcute publice, dar a spus că, după ce va împiedica Venezuela să „alunece în haos”, SUA vor începe o fază de „recuperare” care va însemna „asigurarea accesului companiilor americane, occidentale și altor companii la piața venezueleană într-un mod echitabil”.

„De asemenea, în același timp, va începe procesul de reconciliere la nivel național în Venezuela, astfel încât forțele de opoziție să poată fi amnistiate și eliberate din închisori sau readuse în țară și să înceapă reconstrucția societății civile”, a adăugat Rubio.

„Iar a treia fază, desigur, va fi una de tranziție”, a mai spus șeful diplomației americane.

Senatorul democrat Chris Murphy din Connecticut l-a catalogat drept „un plan nebunesc”.

„Ei vorbesc despre furtul petrolului venezuelean sub amenințarea armelor pentru o perioadă nedeterminată, ca pârghie pentru a microgestiona țara. Amploarea și nebunia acestui plan sunt absolut uimitoare”, a declarat Murphy în fața reporterilor.

Trump vrea ca Venezuela să pună capăt relațiilor cu China și Rusia

Administrația președintelui american Donald Trump a informat-o pe președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez, că țara sa trebuie să rupă legăturile cu China, Rusia, Iranul și Cuba, ca parte a unei serii de cerințe înainte de a extrage și vinde petrolul venezuelean, potrivit declarațiilor făcute marți de oficiali americani, citați de ABC News.

Conform oficialilor citați, Venezuela trebuie să renunțe la China, Rusia, Iran și Cuba, ca parte a cerințelor SUA, care urmăresc să fie unicul său partener în sectorul petrolier și să favorizeze Statele Unite în vânzarea de țiței greu.

Potrivit uneia dintre aceste surse, Marco Rubio a declarat într-o conferință privată cu parlamentarii că SUA consideră că pot face presiuni asupra Caracasului, deoarece petrolierele sale sunt pline și a avertizat că Venezuela va avea doar câteva săptămâni înainte de a deveni insolventă financiar dacă nu reușește să își vândă rezervele.

Într-un interviu acordat ABC News, senatorul Roger Wicker a confirmat că planul se bazează pe controlul petrolului venezuelean și a dat asigurări că nu implică desfășurarea de trupe americane.

Până în prezent, Venezuela, condusă provizoriu de Delcy Rodriguez, nu a emis o declarație oficială cu privire la cererea lui Trump, notează agențiile EFE și Agerpres.

Marți, în timpul unei sesiuni extraordinare a Organizației Statelor Americane (OEA), țări precum Columbia, Chile, Mexic și Brazilia au condamnat acțiunile SUA la Caracas și au avertizat că acest tip de interferență pune în pericol suveranitatea regiunii.

Reacția Beijingului

Iar miercuri, China a denunțat ceea ce a numit „intimidare” din partea Statelor Unite și a afirmat că țara sud-americană este un stat suveran cu control deplin asupra resurselor sale naturale.

Venezuela „este o țară suverană și se bucură de suveranitate deplină și permanentă asupra resurselor sale naturale și a tuturor activităților economice de pe teritoriul său”, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez al Afacerilor Externe, Mao Ning, când a fost întrebată despre relatările rețelei americane ABC News cu privire la presupuse solicitări din partea Washingtonului către Caracas.

Mao a descris această presupusă presiune drept o „utilizare flagrantă a forței” și a susținut că cererea ca Venezuela să își controleze resursele energetice conform unei abordări „America First” (America pe primul loc, n.r.) constituie „un caz tipic de intimidare”, care „încalcă grav dreptul internațional”, „încalcă grav suveranitatea Venezuelei” și „aduce atingere drepturilor poporului venezuelean”.

„China condamnă ferm acest comportament”, a subliniat purtătoarea de cuvânt, adăugând că „trebuie subliniat faptul că drepturile și interesele legitime ale Chinei și ale altor țări din Venezuela trebuie protejate”.

Afirmațiile lui Mao au venit pe fondul escaladării tensiunilor internaționale în urma capturării președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către SUA și a unei intense dezbateri diplomatice privind legalitatea utilizării forței și gestionarea resurselor energetice ale Venezuelei.

Prognoza emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) arată că, pe 8 ianuarie, vremea se va răci, mai semnificativ noaptea când în vest, nord și centru va fi ger. Cerul va fi mai mult noros, cu ninsoare la munte și în regiunile Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, precum și în nordul și centrul Moldovei. În Muntenia, sudul Moldovei și izolat în Oltenia vor fi precipitații mixte, iar în Dobrogea, mai ales ploi.

Prognoza meteo, 8 ianuarie. Se va depune strat de zăpadă de 3–10 cm în jumătatea nordică a țării și la munte. Pe alocuri va fi polei, mai frecvent în estul teritoriului. Vântul va avea intensificări în majoritatea zonelor, cu viteze mai mari în sud-vest și sud-est (50–70 km/h), precum și la munte, în special pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură, unde rafalele vor depăși 80–90 km/h, viscolind ninsoarea și reducând vizibilitatea. În nordul Moldovei, în prima parte a zilei, vor fi perioade cu viscol.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -7 și -5 grade în Banat și Crișana și între 8 și 10 grade în Dobrogea. Temperaturile minime vor oscila între -15 grade în vest și -2 grade pe litoral. Izolat va fi ceață și chiciură.

Vremea în București: Ploi, lapoviță și ninsoare

În Capitală, vremea se va răci, apropiindu-se de valorile normale pentru această dată. Cerul va fi noros, cu precipitații slabe mixte, ploaie, lapoviță și ninsoare, în primele ore, apoi se va degaja treptat pe parcursul nopții. Vântul va avea intensificări, în special ziua, cu viteze de 40–50 km/h. Temperatura maximă va fi de 1–2 grade, iar cea minimă în jur de -5 grade.

Prognoza pentru 9 ianuarie

Vineri, valorile termice diurne vor fi mai scăzute decât cele normale pentru această perioadă în nord, centru și vest, și apropiate de acestea în restul țării. Temperaturile nocturne vor fi în creștere față de ziua precedentă, însă se va menține ger local în centru și nord.

În prima parte a zilei, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în nord și centru, iar izolat, în zona Carpaților Orientali, va mai fulgui. După-amiaza, înnorările se vor extinde, cu precipitații mixte în sud-vest și sud, unde izolat se va depune polei și ninsori în restul țării.

Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări mai ales în Carpații Meridionali și Orientali și pe alocuri în sud, est și centru. Temperaturile maxime vor fi între -6 și 3 grade, iar cele minime între -14 grade în nordul Moldovei și 2 grade pe litoral. Pe arii restrânse vor fi ceață și chiciură.

În București, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare noaptea, când probabilitatea pentru precipitații slabe mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare) va fi ridicată. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi în jur de 2 grade, iar cea minimă între -4 și -1 grad.

O fregată ce aparține forțelor armate din Germania a plecat, aseară, pentru a se alătura forţelor NATO care monitorizează culoare strategice în Marea Nordului şi Marea Baltică, dar şi în Atlanticul de Nord. Mișcarea nemților vine în contextul tensiunilor tot mai mari dintre SUA şi Danemarca cu privire la controlul Groenlandei, conform Reuters.

Germania ia atitudine în plin scandal dintre SUA și Danemarca. 

Nava Sachsen a plecat din portul Wilhelmshaven, de la Marea Nordului, având la bord un număr de aproximativ 250 de soldaţi la bord. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al marinei.

Nava urmează să se alăture Grupului Maritim Permanent NATO 1 (SNMG 1), o forţă operativă maritimă ce este compusă din mai multe distrugătoare şi fregate desfăşurate de diferiţi aliaţi NATO, dar şi o navă de aprovizionare.

„Misiunea principală a Sachsen în cadrul SNMG 1 va fi monitorizarea şi protejarea rutelor maritime strategice şi a infrastructurii critice din Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Marea Baltică” a precizat comandantul marinei, Wolfgang Eckmuller, într-un comunicat.

Cu ce este dotată fregata

Fregata germană are o lungime de 143 de metri şi este dotată cu un radar special, care poate monitoriza un spaţiu aerian de dimensiunea întregii Mări a Nordului. De asemenea, are rachete antiaeriene şi, pe lângă trupele regulate, transportă membri ai unei escadrile aeriene navale şi un grup de stomatologi.

Conflictul dintre SUA și Danemarca a explodat, după ce Donald Trump a anunțat că vrea să anexeze Groenlanda. Cea mai mare insulă din lume, poziționată în Atlanticul de Nord și care este administrată de Danemarca.

Scut în jurul danezilor

Oficialii de la Copenhaga au respins categoric revendicările liderului de la Casa Albă. Ieri, şase lideri europeni şi-au exprimat solidaritatea cu nordicii. „Groenlanda aparţine poporului său. Este treaba Danemarcei şi Groenlandei, şi numai a lor, să decidă asupra problemelor care privesc Danemarca şi Groenlanda”, se arată în declaraţie comună ce a fost semnată de liderii Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei și Marii Britanii.

Donald Trump a spus că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate. Pentru că în zonă este plin de nave chineze și rusești.