Vladimir Putin a ironizat interesul recent al lui Donald Trump și al europenilor pentru zona Arctică, subliniind că Rusia a condus cercetarea arctică de zeci de ani și dispune de un număr impresionant de nave de spargere a gheții.

Comentariul președintelui rus

„După cum știm cu toții acum, nu doar țările arctice, ci și multe alte state ale lumii acordă o atenție sporită la ceea ce se întâmplă în Arctica. Au zâmbit, au râs. Pe de o parte este amuzant și interesant, iar pe de altă parte este foarte important”, a declarat Vladimir Putin, președintele Rusiei.

Rusia, lider de decenii în cercetarea Arcticii

„Rusia a fost, fără îndoială, timp de foarte multe decenii, lider în cercetarea Arcticii. Construim astfel de spărgătoare de gheață cum nu există nicăieri în lume. Avem, știți, 34 de spărgătoare de gheață diesel și 8 spărgătoare de gheață nucleare aflate în exploatare. Două, «Ciukotka» și «Leningrad», sunt construite acum. «Stalingrad» a fost deja pus pe șantier și este în curs de realizare”, a adăugat dictatorul rus.

Flota de spărgătoare de gheață a Rusiei

• 34 de spărgătoare de gheață diesel în exploatare
• 8 spărgătoare de gheață nucleare în exploatare
• Două noi nave, «Ciukotka» și «Leningrad», aflate în construcție
• «Stalingrad», pus pe șantier și în curs de realizare

Articolul Putin râde de Trump și de occidentali: Suntem lideri în Arctica, avem 34 de spărgătoare de gheață, 8 nucleare apare prima dată în Comunicate de Presă.

Articolul Klaus Iohannis scapă de sechestrul asupra bunurilor familiei. Cererea ANAF în cazul datoriilor la stat a fost respinsă apare prima dată în Comunicate de Presă.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a anunțat instalarea a mii de kilometri de garduri electrice în România, pentru a reduce conflictele dintre oameni și animalele sălbatice, în special urșii bruni.

Programul de garduri electrice

Inițiativa face parte din „Implementarea Planului național de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” și vizează protejarea gospodăriilor, stupinelor, exploataţiilor agricole și a traseelor naturale ale animalelor.

Citate ale ministrei Diana Buzoianu

„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om‑urs şi iată că livrăm promisiunile făcute! Acest program reprezintă un instrument de prevenţie, pentru că noi urmărim reducerea situaţiilor în care oamenii ajung în conflict cu animalele sălbatice, mai ales în comunităţile unde incidentele cu ursul brun sunt frecvente. Aprobarea acestei finanţări se alătură activităţilor derulate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în cadrul Proiectului Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România. Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri şi pagube, fără a răni animalele şi fără a le altera comportamentul natural. Protejează gospodării, stupine, exploataţii agricole, dar şi traseele naturale ale animalelor. Datele din teren arată clar: acolo unde prevenim, conflictele scad. Iar asta înseamnă mai multă siguranţă pentru oameni şi mai mult respect pentru natură”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-o postare publicată vineri pe pagina de Facebook a ministerului de resort.

Finanțare și beneficiari

• Fondul pentru Mediu (AFM) a aprobat o finanțare de aproape 24,9 milioane de lei în cadrul Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică.
• Până în prezent, au fost aprobate dosare pentru 1.635 de beneficiari.

Obiective și beneficii așteptate

• Reducerea semnificativă a incidentelor cu urși bruni.
• Protecția gospodăriilor, stupinelor și exploatațiilor agricole fără a afecta comportamentul natural al animalelor.
• Creșterea siguranței comunităților locale și a respectului pentru biodiversitate.

Articolul Mii de kilometri de garduri electrice vor fi instalate în localităţile din România unde urşii fac probleme. Anunțul Dianei Buzoianu   apare prima dată în Comunicate de Presă.

Ministerul Educației și Cercetării a deschis, vineri, consultarea publică a proiectului de structură a anului școlar 2026‑2027, propunând începerea cursurilor pe 7 septembrie 2026 și încheierea lor pe 18 iunie 2027.

Propunerea de structură a anului școlar 2026‑2027

Conform variantei lansate în consultare, anul școlar 2026‑2027 ar avea următoarele date cheie:

• Începerea cursurilor: 7 septembrie 2026;
• Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII‑a: 11 iunie 2027;
• Încheierea cursurilor pentru clasa a XII‑a: 4 iunie 2027;
• Încheierea cursurilor pentru toate clasele: 18 iunie 2027.

Reducerea intervalelor de vacanță

Principala modificare față de structura anilor școlari anteriori vizează reducerea intervalelor (săptămânilor) în care inspectoratele pot decide vacanța de la trei la două. Ministerul a precizat:

„Principala modificare, faţă de structura anilor şcolari anteriori, vizează reducerea intervalelor (săptămânilor) între care se poate decide pentru vacanţa la decizia inspectoratelor şcolare la două (faţă de trei). Propunerea are drept fundament faptul că în anii anteriori, la nivel naţional, s-a optat preponderent pentru două intervale (săptămâni) dintre cele trei propuse (unul dintre intervale a fost constant opţiunea a maximum trei judeţe, restul optând pentru celelalte două intervale/săptămâni de vacanţă). Prin urmare, săptămâna de vacanţă la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti este propusă pentru perioada 22 februarie – 7 martie 2027”,

Propunerea este justificată de necesitatea de a echilibra numărul de săptămâni consecutive de cursuri.

Alinierea cu examenele naționale

Structura anului școlar a fost concepută ținând cont de calendarul examenelor naționale:

• Probe de competență din Bacalaureat 2027 în ultimele două săptămâni de cursuri;
• Evaluarea Națională pentru clasa a VIII‑a în anul școlar 2026‑2027;
• Probe scrise ale Bacalaureatului în săptămânile următoare încheierii cursurilor;
• Simulările probelor scrise ale examenelor naționale programate pentru luna martie 2027.

Ministerul a explicat că, dacă anul școlar ar începe pe 14 septembrie, cursurile s-ar încheia pe 25 iunie, ceea ce ar amâna cu o săptămână desfășurarea examenelor naționale.

„Menţionăm că aceste proiecţii privind perioadele de desfăşurare alocate examenelor naţionale sunt orientative, calendarele de desfăşurare urmând a fi stabilite ulterior, prin documente distincte, după parcurgerea procesului de transparenţă decizională”,

Perioadele propuse pentru „Școala altfel” și „Săptămâna verde”

În funcție de decizia inspectoratelor școlare județene sau a municipiului București, se propun următoarele intervale pentru activitățile speciale:

• 7 septembrie – 23 octombrie 2026;
• 2 noiembrie – 22 decembrie 2026;
• 11 ianuarie – 19 februarie 2027 sau 26 februarie 2027, la alegere;
• 1 martie – 23 aprilie 2027 sau 8 martie – 23 aprilie 2027, la alegere;
• 5 mai – 18 iunie 2027.

Articolul Calendarul anului şcolar 2026-2027: Când ar putea începe cursurile şi ce vacanţe sunt vizate de schimbări – proiect apare prima dată în Comunicate de Presă.

Pompieri și scafandri din județul Cluj au intervenit vineri după-amiază în municipiul Gherla, pe râul Someș, după ce doi copii au căzut în apă în urma cedării gheții pe care se jucau.

Detalii despre incident

Conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj, evenimentul a avut loc în zona străzii Pescarilor. Cei doi minori se jucau pe gheața formată pe suprafața râului când aceasta a cedat, iar amândoi au căzut în apă.

Un adolescent a sărit imediat în Someș și a reușit să scoată unul dintre copii. Minorul salvat a fost preluat de echipajul medical și transportat la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Al doilea copil, în vârstă de aproximativ 4 ani, nu a fost încă găsit și este căutat în continuare de echipele de intervenție.

Echipele și echipamentele mobilizate

La fața locului au fost desfășurate mai multe echipaje, printre care:

• Detașamentul de Pompieri Dej
• Scafandri ai Detașamentului 1 Cluj‑Napoca
• Autospecială cu modul de descarcerare
• Autospeciala scafandrilor cu barcă de salvare
• Echipaj SMURD
• Unități de poliție

Stadiul căutării și dificultăți

Misiunea de căutare continuă în condiții dificile, temperaturi scăzute și prezența gheții pe suprafața râului îngreunând operațiunile.

Echipajele de pompieri, polițiști și SMURD rămân la fața locului pentru a localiza copilul dispărut.

Articolul Copil de 4 ani căutat în râul Someș, alt minor a fost scos din apă și dus la spital. Pompieri și scafandri intervin de urgență   apare prima dată în Comunicate de Presă.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vineri actualizarea aplicației SUMAL, care va permite încărcarea avizelor de însoțire a lemnelor doar în perimetrul depozitelor, pentru a combate transporturile ilegale de lemn.

Actualizarea aplicației SUMAL

„STOP transporturilor ilegale de lemn! Am actualizat aplicaţia SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos) pentru a opri metode de furt de lemn care erau folosite de ani de zile”, a scris Diana Buzoianu pe Facebook.

Modificarea impune ca încărcarea pe server a avizelor să poată fi realizată exclusiv în zona de perimetru a depozitului, eliminând posibilitatea transportatorilor de a le încărca de pe traseu, doar când sunt opriţi la control.

Modul anterior de fraudă

Ministra a explicat că, până acum, transportatorii:

• mergeau la depozite, încărcau lemnele și plecau;
• emiteau avizul din SUMAL doar în caz de nevoie, de cele mai multe ori după plecarea camionului;
• dezactivau internetul de pe telefon pentru a evita încărcarea avizului în timp real;
• după eventuale opriri pe drum, repuneau rapid conexiunea și încărcau avizul pentru a părea că au respectat legea.

„Dar, cei care doreau să încalce legea, în loc să încarce acest aviz emis mai departe în server, opreau Internetul de la telefon şi mergeau cu camionul plin cu lemne, cu speranţa că ajung la destinaţie fără să îi oprească nimeni astfel încât să nu folosească acel aviz. Şi făceau asta pentru atâtea drumuri până îi oprea cineva, moment în care deschideau rapid Internetul şi urcau avizul emis în server ca să pară că au respectat legea”, a detaliat ministrul.

Ministra a mulțumit și Asociației Străjerii Pădurilor pentru informațiile furnizate: „… am avut o discuţie la minister cu Bodnar Daniel şi colegii acestuia din cadrul Asociaţia Străjerii Pădurilor, cărora le mulţumesc pentru informaţii şi pentru pasiunea pe care o pun în a opri infractorii şi a proteja pădurile noastre”.

Statistici și vulnerabilitatea sistemului

În ultimele șase luni, aproape 7.000 de avize au fost încărcate în sistem cu o diferență de peste jumătate de oră față de momentul emiterii. „Această vulnerabilitate a SUMAL a fost exploatată de agenţii economici de rea-credinţă, lucru confirmat prin mai multe controale”, a subliniat Diana Buzoianu.

Planuri pentru SUMAL 3.0

Ministrul a anunțat că se lucrează deja la dezvoltarea SUMAL 3.0, un sistem care va integra algoritmi de inteligență artificială pentru a detecta automat comportamentele suspicioase în activitățile economice legate de exploatarea forestieră.

„Vom emite alerte în timp real, vom analiza tipare şi vom emite alerte acolo unde sunt identificate riscuri. Vom putea interveni din timp, protejând astfel pădurile şi resursele naturale ale ţării”, a mai transmis Diana Buzoianu.

Articolul Aplicația SUMAL a fost actualizată pentru a opri furtul de lemn. Ministra Diana Buzoianu anunță ce obligații vor avea transportatorii apare prima dată în Comunicate de Presă.