Franța, Regatul Unit și Ucraina au semnat marți o declarație de intenție pentru desfășurarea unei forțe multinaționale în Ucraina, susținută pentru prima dată de SUA, ca parte a unui potențial acord de pace.

Franța, Regatul Unit și Ucraina au semnat marți o declarație de intenție pentru desfășurarea unei forțe multinaționale în Ucraina, susținută pentru prima dată de SUA, ca parte a unui potențial acord de pace.

Zelenski, lideri europeni, emisari americani și alți aliați s-au întâlnit la Paris la 6 ianuarie pentru a discuta finalizarea unor garanții de securitate „robuste” pentru Kiev.

Zelenski, Macron, Starmer, acord pentru prezența a 30.000 de soldați în Ucraina. Turcia asigură Marea Neagră

Declarația comună semnată de premierul britanic Sir Keir Starmer, președintele Franței, Emmanuel Macron și președintele Volodimir Zelenski prevede înființarea de către Marea Britanie și Franța a unor „centre militare” în toată Ucraina.

Acestea vor facilita intervenția pe teren, dacă este necesar, și pentru a ajuta la reconstrucția postbelică.

Într-o postare pe X după întâlnire, Zelenski a declarat că aliații au făcut planuri detaliate privind „desfășurarea forțelor, numărul acestora, tipurile specifice de arme și componentele Forțelor Armate necesare și capabile să opereze eficient”.

Zelenski, Macron, Starmer, acord pentru prezența a 30.000 de soldați în Ucraina

„Avem deja aceste detalii necesare”, a adăugat el, fără a le dezvălui, potrivit Kyiv Post.

S-a aflat din surse că Franța și Regatul Unit intenționează să furnizeze cea mai mare parte a personalului, în timp ce Turcia va fi responsabilă de asigurarea securității maritime în Marea Neagră. Se așteaptă ca forțele să fie desfășurate în principal în vestul Ucrainei.

Germania, care a semnalat un sprijin puternic pentru Ucraina, a fost mai precaută în ceea ce privește desfășurarea de trupe pe teren. S-a subliniat că Germania ar putea desfășura forțele sale pe un teritoriu NATO vecin.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a exclus din nou complet prezența trupelor italiene.

„Aceasta este o parte vitală a angajamentului nostru de a fi alături de Ucraina pe termen lung. Aceasta deschide calea pentru cadrul juridic în care forțele britanice, franceze și partenere ar putea opera pe teritoriul ucrainean, securizând cerul și mările Ucrainei și regenerând forțele armate ale Ucrainei pentru viitor”, a declarat Starmer la conferința de presă comună de la Paris.

„Pe lângă planurile noastre pentru o celulă de coordonare, după încetarea focului, Regatul Unit și Franța vor înființa, de asemenea, «centre militare» în toată Ucraina pentru a permite desfășurarea și construirea de facilități protejate pentru arme și echipamente militare, în vederea sprijinirii nevoilor defensive ale Ucrainei.”

SUA vor conduce o operațiune de înaltă tehnologie pentru a monitoriza linia de încetare a focului
Forțele Armate ale Ucrainei (AFU), cu un număr de 800.000 de militari, vor reprezenta prima linie de descurajare împotriva unei posibile agresiuni rusești, a declarat Macron.

Potrivit președintelui Franței, numărul armatei ucrainene după încetarea războiului va fi de 800.000 de militari, iar partenerii occidentali s-au angajat să asigure sprijinul acesteia.

Forțele străine din țările din Coaliția Voinței vor fi desfășurate „pe teren, în aer și pe mare” pentru a garanta respectarea armistițiului.

Acestea vor fi poziționate departe de linia de contact, a adăugat Macron.

Moscova a respins anterior prezența trupelor NATO sau a celor asociate cu Coaliția Voinței în Ucraina, inclusiv ca parte a unei garanții de securitate, și a avertizat că va considera orice trupe europene drept o „țintă legitimă”.

Washingtonul va conduce o operațiune de înaltă tehnologie pentru a monitoriza linia de încetare a focului convenită în orice potențial acord între Rusia și Ucraina, pentru a stabili vina pentru orice încălcări care ar putea avea loc. Drone, sateliți și senzori vor fi utilizați pentru monitorizare.

Vorbind după discuții, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că garanțiile de securitate sunt acum „în mare parte încheiate”, în timp ce ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, a salutat deciziile ca fiind o „etapă foarte, foarte importantă”.

Oficialii guvernelor de la Caracas și Washington discută exportul țițeiului venezuela către rafinăriile din Statele Unite, au declarat marți pentru Reuters cinci surse guvernamentale, dar și din cadrul industriei și transportului maritim, un acord care ar putea deturna aprovizionarea cu petrol destinată Chinei și să ajute, în același timp, compania de stat PDVSA să evite reduceri mai mari ale producției, scrie Reuters.

Venezuela are milioane de barili de țiței încărcați pe tancuri petroliere și în rezervoare de stocare pe care nu a putut să le expedieze din cauza blocadei asupra exporturilor, impusă de președintele american Donald Trump de la jumătatea lunii decembrie și până în prezent.

Blocada a făcut parte din presiunea crescândă exercitată de SUA asupra guvernului președintelui venezuelean Nicolas Maduro, care a culminat cu capturarea acestuia de către forțele americane în timpul weekendului.

Un potențial acord de vânzare a țițeiului, aflat sub blocadă, către SUA ar putea necesita inițial realocarea încărcăturilor destinate inițial Chinei, au declarat două surse. Țara asiatică a fost principalul cumpărător al Venezuelei în ultimul deceniu și mai ales de când Statele Unite au impus, în 2020, sancțiuni companiilor implicate în comerțul cu petrol cu Venezuela.

Aprovizionarea ar crește volumul de petrol venezuelean exportat către SUA, un flux care este în prezent controlat în întregime de compania Chevron, principalul partener al PDVSA în cadrul unui joint-venture, pe baza unei autorizații acordate de Washington.

Chevron, care exportă între 100.000 și 150.000 de barili pe zi (bpd) de petrol venezuelean către SUA, s-a impus în ultimele săptămâni ca singura companie care încarcă și transportă în mod fluid țiței din țara sud-americană, în contextul blocadei.

PDVSA (Petróleos de Venezuela – compania națională de petrol a țării din America Latină) a fost deja nevoită să reducă producția din cauza embargoului, deoarece nu mai are spațiu de depozitare pentru țiței. Dacă PDVSA nu găsește în curând o soluție pentru a exporta petrol, va trebui să reducă și mai mult producția, a precizat una dintre sursele citate de Reuters.

Casa Albă, oficialii guvernului venezuelean și PDVSA nu au oferit imediat puncte de vedere pe acest subiect. Ministerul petrolului din Venezuela a transmis că SUA vor „să fure” rezervele de petrol ale țării și a denunțat capturarea lui Maduro drept „o răpire”.

Rafinăriile americane de pe coasta Golfului Mexic pot prelucra țițeiul brut (crude oil) din Venezuela și importau aproximativ 500.000 de barili pe zi (bpd) înainte ca Washingtonul să impună sancțiuni în domeniul energiei asupra Venezuelei.

Nu este clar cum PDVSA, companie supusă sancțiunilor, va obține venituri din vânzările de petrol, notează Reuters.

Oficialii din cele două țări au purtat discuții în această săptămână cu privire la posibile mecanisme de vânzare, inclusiv licitații, pentru a permite cumpărătorilor americani interesați să participe la ofertele de transport, și cu privire la eliberarea de licențe americane partenerilor de afaceri ai PDVSA, negocieri care ar putea duce la contracte de aprovizionare, au precizat două surse.

Părțile au discutat, de asemenea, dacă țițeiul venezuelean poate realimenta Rezerva strategică de petrol a SUA în viitor, a adăugat una dintre surse.

Prognoza meteo, 7 ianuarie. Vreme foarte rece, dar normală pentru această perioadă a anului, azi, 7 ianuarie, în România, după cum au informat specialiștii meteo. Mercurul din termometre va continua să fie în scădere în majoritatea zonelor. Excepție vor face zonele de sud și de sud-est, acolo unde temperaturile se vor menține peste mediile specifice perioadei.

Prognoza meteo, 7 ianuarie. Vremea se menține rece și miercuri 

În Banat, Crișana, Maramureș, precum și în Carpații Occidentali, vestul Carpaților Meridionali și în nordul Carpaților Orientali va ninge, cantitățile de apă vor fi în general de 15…30 l/mp și se va depune strat de zăpadă, mai consistent la munte (20 – 30 cm).

În Transilvania, în restul zonelor de munte, dar și în cea mai mare parte a Moldovei sunt anunțate precipitații mixte în timpul zilei și mai ales ninsori noaptea. Totodată, în celelalte regiuni vor fi ploi, în Dobrogea vor fi posibile descărcări electrice, iar în partea a doua a intervalului, în Oltenia și în vestul și nordul Munteniei, vor fi și lapovițe și ninsori, au mai anunțat cei de la ANM.

Unde va ninge

Local vor fi depuneri de polei. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări la munte, în special în Carpații Meridionali și de Curbură, cu viteze de 50…70 km/h, iar la altitudini de peste 1.700 de metri, rafale de 70…85 km/h, astfel că temporar ninsoarea va fi viscolită și vizibilitatea scăzută, iar noaptea și în sud, centru și est, cu viteze mai mari în Oltenia și pe litoral (în general 50…60 km/h).

Temperaturile maxime se vor încadra între -4 grade Celsius în nord-vest și 8 grade Celsius în extremitatea de sud-est, iar cele minime se vor situa între -8 și 7 grade Celsius. Pe areale restrânse, cu precădere la începutul intervalului, va fi ceață.

Maximele din Capitală

În București, cerul va fi noros și temporar vor fi ploi neînsemnate din punct de vedere cantitativ, iar spre sfârșitul intervalului posibil lapoviță. Vântul va sufla slab și moderat ziua, cu intensificări noaptea (35…45 km/h). Temperatura maximă va fi de 6 până la 7 grade Celsius, iar cea minimă de 0 spre 1 grad. La începutul zilei vor fi condiții de ceață.

Președintele Nicușor Dan nu se va putea întoarce din Franța în România în noaptea de marți spre miercuri, din cauza condițiilor meteo nefavorabile din țara noastră.

Pe fondul vremii nefavorabile, avionul militar de tip Spartan, care l-a transportat pe șeful statului român la Paris, nu poate ateriza în România, scriu Agerpres, Antena 3 CNN și Digi24.

Astfel, aeronava militară cu care Nicușor Dan și jurnaliștii români au ajuns la Paris nu va mai decola din capitala franceză pentru că ceața groasă din București ar împiedica aterizarea aeronavei.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, marți, avertizări Cod galben de precipitații însemnate cantitativ, ninsori, strat de zăpadă, polei, intensificări ale vântului în jumătatea de nord a țării până joi dimineața, precum și o informare de ninsori, strat de zăpadă, intensificări ale vântului, ger, care este valabilă până vineri dimineața.

Tot marți, ministrul francez al Transporturilor, Philippe Tabarot, a anunțat că companiile aeriene au primit deja ordin să anuleze cel puțin 40% din zborurile de la principalul aeroport Charles de Gaulle din Paris în dimineața următoare și un sfert din zborurile de la aeroportul Orly, mai mic.

De altfel, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis și o atenționare de călătorie pentru Franța, care vizează un cod portocaliu de ninsori abundente și polei.

Potrivit unui comunicat al MAE, vor fi afectate regiunile Hauts-de-France, Île-de-France, Centre-Val-de-Loire, Poitou-Charentes, Limousin, Vendee, Maine-et-Loire, Eure-et-Loir, Orne, Haute-Normandie, Allier, vestul Burgundiei și vestul regiunii Champagne-Ardennes.

„Sunt preconizate perturbări importante ale transportului rutier urban și interurban, traficului feroviar și aerian. Pe acest fond, vor fi afectate aproximativ 40% din cursele aeriene prevăzute între orele 9:00 și 14:00 pe aeroportul Charles de Gaulle și 25% din zborurile programate între orele 6:00 și 14:00 pe aeroportul Orly”, menționează comunicatul MAE.

Nicușor Dan, explicații despre avionul prezidențial

Președintele a ales să efectueze deplasarea către capitala Franței la bordul avionului de tip Spartan, înainte de decolare Nicușor Dan explicându-le jurnaliștilor faptul că România nu își permite un avion prezidențial.

El a spus că această alegere explică „reducerea de 30 de milioane” a cheltuielilor Administrației Prezidențiale. Șeful statului a anunțat că va face demersuri pentru achiziționarea unei aeronave prezidențiale „la momentul potrivit”, dar că „nu e momentul acum”.

„Acum nu e momentul, dar, de exemplu, în acest avion (Spartan, n.r.) nu avem comunicaţii. Eu, patru ore şi jumătate, am fost deconectat de realitatea din România şi nu e normal acest lucru”, a afirmat Nicuşor Dan.

În ceea ce priveşte deplasările mai lungi în care nu va putea folosi un avion militar, Nicuşor Dan a răspuns că situaţia va fi evaluată „de la caz la caz”.

„Urma să mergem în Columbia, la reuniunea aia. Şi atunci urma să închiriem un avion. Pentru că ăsta nu bate până acolo. O să se ia o decizie de la caz la caz. Dacă e o locaţie comercială, cum ar fi Washington sau New York, atunci e simplu. Dacă nu, de la caz la caz”, a mai declarat marți şeful statului, citat de News.ro.

Luni, Nicuşor Dan a anunţat că cheltuielile Administraţiei Prezidenţiale în 2025 au fost reduse cu 30%, adică 30 de milioane de lei, mai mult decât s-a angajat în iulie.

Președintele a participat, marţi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern din cadrul țărilor care alcătuiesc „Coaliţia de Voinţă”, la Paris.

Administrația Trump le-a transmis marilor companii petroliere americane că revenirea în Venezuela și investițiile consistente în sectorul energetic reprezintă o condiție-cheie pentru recuperarea despăgubirilor rezultate din exproprierile de acum două decenii.

Oficiali ai Casei Albe și ai Departamentului de Stat au discutat, în ultimele săptămâni, cu directorii principalelor companii petroliere americane, subliniind că reintrarea pe piața venezueleană și finanțarea refacerii industriei energetice ar fi esențiale pentru recuperarea activelor expropriate în anii 2000, potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Reuters.

Trump cere companiilor petroliere SUA investiții masive în Venezuela pentru recuperarea datoriilor istorice 

În urmă cu aproximativ două decenii, Venezuela a expropriat activele mai multor companii petroliere internaționale care au refuzat să acorde un control operațional sporit companiei de stat PDVSA, așa cum solicitase atunci președintele venezuelean Hugo Chavez.

Unele grupuri, precum Chevron, au ales să rămână în Venezuela prin parteneriate cu PDVSA. În schimb, rivalii Exxon Mobil și ConocoPhillips au părăsit țara și au apelat la arbitraj internațional pentru recuperarea pierderilor.

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că firmele americane sunt pregătite să revină în Venezuela și să investească în relansarea sectorului petrolier, la scurt timp după capturarea și înlăturarea de la putere a lui Nicolas Maduro de către forțele americane.

Potrivit surselor, oficialii americani le-au transmis liderilor din industrie că, într-un scenariu fără Maduro la conducere, companiile ar trebui să suporte inițial din fonduri proprii investițiile necesare pentru refacerea industriei petroliere venezuelene. Abia într-o etapă ulterioară ar putea fi discutată recuperarea datoriilor rezultate din exproprieri.

Miza financiară este uriașă

Pentru unele grupuri, miza financiară este semnificativă.

ConocoPhillips încearcă de mai mulți ani să recupereze aproximativ 12 miliarde de dolari din naționalizările din perioada Chavez, în timp ce Exxon Mobil a solicitat prin arbitraj internațional despăgubiri de circa 1,65 miliarde de dolari.

Donald Trump a început să facă referiri publice la exproprierile din Venezuela luna trecută, în contextul ordinului de blocare a unor petroliere sancționate care transportau țiței venezuelean.

Revenirea efectivă a companiilor americane va depinde însă de modul în care conducerile executive, consiliile de administrație și acționarii vor evalua riscurile reinvestirii într-o țară cu un istoric politic și economic instabil, au precizat sursele citate.

Reticență în rândul investitorilor

Un purtător de cuvânt al ConocoPhillips a declarat că firma monitorizează evoluțiile din Venezuela, dar că este prea devreme pentru a specula asupra unor viitoare investiții. Exxon Mobil nu a oferit un răspuns imediat solicitărilor Reuters.

Chiar și în cazul unei reveniri a marilor companii, ar putea trece ani până la o creștere semnificativă a producției. Deși Venezuela deține unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, industria a fost afectată sever de managementul deficitar, lipsa investițiilor și sancțiunile americane.

Venezuela, membru fondator al OPEC, producea până la 3,5 milioane de barili pe zi în anii 1970, adică peste 7% din producția globală. În ultimii ani, producția a scăzut sub 2 milioane de barili pe zi, ajungând anul trecut la aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi, echivalentul a circa 1% din oferta mondială.

Succesoarea lui Maduro ignoră avertizarea lui Trump Liderul interimar Delcy Rodriguez a ordonat temutei sale poliții secrete să „percheziționeze și să captureze” colaboratorii cu SUA, în urma raidului forțelor speciale americane care a dus la capturarea președintelui Nicolas Maduro și a soției sale.

Regimul venezuelean lansează o represiune dură asupra societății civile ca răspuns la „răpirea” lui Maduro de către Trump.

Poliția secretă a primit ordine de „căutare și capturare” a tuturor colaboratorilor și susținătorilor operațiunii militare a SUA.

Bărbați înarmați în civil au fost văzuți patrulând străzile capitalei, Caracas, după ce succesoarea lui Maduro a folosit drepturile constituționale rezervate de obicei dezastrelor naturale pentru a-i vâna pe oponenți.

Succesoarea lui Maduro ignoră avertizarea lui Trump. A ordonat securității să aresteze oponenții pro-SUA

Surse din cadrul regimului interimar au declarat pentru Daily Mail că există temeri legate de jurnaliștii dispăruți, două agenții de știri americane importante având interdicție de a părăsi țara.

O notificare publicată de „Gaceta Oficial”, ce invoca Articolului 5, a fost emisă sâmbătă în numele președintelui Maduro, declarând „starea de tulburare externă”.

Întreaga forță a măsurilor extraordinare a început să se facă simțită abia după publicarea în Gaceta Oficial, luni seară.

Se preciza că „acțiunile desfășurate de guvernul Statelor Unite împotriva teritoriului venezuelean fac necesară și urgentă adoptarea unor măsuri extraordinare de securitate și apărare pentru a respinge agresiunea”.

„Organismele de poliție naționale, statale și municipale vor întreprinde imediat căutarea și capturarea pe tot teritoriul național a oricărei persoane implicate în promovarea sau sprijinirea atacului armat al Statelor Unite ale Americii împotriva Republicii, pentru a o pune la dispoziția Parchetului și a sistemului de justiție penală, cu respectarea deplină a garanțiilor procesuale și a dreptului la apărare”, notifică Gaceta Oficial.

Luni seară, cel puțin opt jurnaliști au fost arestați, dintre care trei au fost eliberați.

Alți reporteri din țară au raportat că acoliții regimului i-au intimidat, temerile crescând pentru colegii care au dispărut brusc în timp ce completau rapoarte la fața locului.

Un jurnalist local din capitală, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat pentru Daily Mail: „Regimul ne arată că nu s-a schimbat nimic. Acești oameni nu au limite. Vor face ce trebuie să facă – vor face orice pentru a rămâne la putere și a păstra autoritatea de partea lor. Aceasta este o campanie de hărțuire împotriva presei din Venezuela.”

Se solicită „militarizarea” infrastructurii publice, în special „industria petrolieră”
Fotografii făcute de reporteri arată bărbați înarmați în civil, cu cagule, oprind mașini și interogând șoferi pe străzile din Caracas.

Bărbați îmbrăcați complet în negru, cu armuri antiglonț și puști de asalt mari, cutreieră străzile în grupuri.

Gaceta solicită „militarizarea” infrastructurii publice, în special „industria petrolieră”.

Acest lucru vine după ce Trump a declarat că Statele Unite vor „conduce” Venezuela și vor păstra controlul asupra vastelor sale rezerve de petrol.

Președintele SUA a susținut că Delcy Rodriguez acționează conform instrucțiunilor primite de la Washington, dar că aceasta va plăti foarte scump dacă nu se raportează la instrucțiunile Administrației Trump.

În ultimele ore, jurnaliștii care operează în Venezuela și-au avertizat colegii să șteargă toate materialele și conversațiile care se refereau la Maduro și la capturarea sa.

O instrucțiune văzută de Mail le-a recomandat reporterilor să elimine orice fotografie descărcată automat din conturile de mesagerie.

A avertizat că poliția secretă a regimului „umblă ca nebuna în Caracas, Valencia și Maracay”.

Decretul plasează „întregul teritoriu național” sub un regim de urgență constituțională, cu mobilizare completă a armatei și infrastructură civilă cheie plasată sub control militar.

Personalul civil din sectoarele vitale „va fi supus temporar reglementărilor militare”, în timp ce autoritățile pot „restricționa libera circulație a persoanelor sau a vehiculelor” în întreaga țară.

Întâlnirile și demonstrațiile publice sunt interzise, ​​iar intrarea pe teritoriul național este strict restricționată.

Regimul poate „rechiziționa” orice proprietate privată „necesară pentru apărarea națională”, în timp ce toate legile existente „incompatibile” cu decretul „sunt suspendate temporar”.

Măsurile de urgență vor fi aplicate timp de 90 de zile – după care pot fi reînnoite pentru încă trei luni.

Se solicită „o fervoare patriotică fermă” și se îndeamnă la „unitatea poliției civile și militare” în fața „atacului armat” din partea SUA.

Donald Trump a afirmat într-un interviu acordat publicației The Wall Street Journal că este superstițios atunci când vine vorba de sănătatea sa. Din acest motiv sfidează recomandările medicilor și vorbește despre efectele secundare asupra sănătății sale, explicând totodată cum un obicei zilnic îi „provoacă vânătăi”.

Donald Trump, despre rutina zilnică și dozele de medicamente recomandate de medici

Donald Trump a surprins printr-o declarație, în care a admis că ignoră recomandările medicilor și continuă să ia o doză considerabil mai mare dintr-un medicament antiinflamator, în încercarea de a-și proteja inima. Președintele Statelor Unite a vorbit deschis despre starea sa de sănătate, oferind detalii inclusiv despre investigațiile cardiovasculare și abdominale la care s-a supus recent.

Potrivit medicului său personal, căpitanul de marină Sean

Barbabella, Trump, în vârstă de 79 de ani, consumă zilnic aspirină ca măsură de „prevenție cardiacă”. Diferența notabilă este însă doza: în timp ce ghidurile NHS recomandă 75 de miligrame pe zi pentru reducerea riscului de infarct sau accident vascular cerebral, Trump ar lua 325 de miligrame.

Barbabella a recunoscut că această cantitate ridicată i-a provocat fostului lider american vânătăi ușoare și că echipa medicală i-a recomandat să reducă doza. Trump ar fi refuzat însă schimbarea, argumentând că urmează același regim de aproximativ 25 de ani, o perioadă pe care medicul a descris-o drept neobișnuit de lungă.

Trump a declarat că nu și-ar dori ca sângele său să fie „gros” în timp ce circulă prin inimă

Donald Trump a explicat motivul pentru care folosește aspirina, asociată cu fluidizarea sângelui și cu o mai bună circulație prin inimă. El a subliniat că nu și-ar dori ca sângele său să fie „gros”, considerând că o consistență mai „subțire” ar fi mai benefică.

Președintele Trump a mărturisit: „Sunt puțin superstițios. Se spune că aspirina este bună pentru subțierea sângelui și nu vreau sânge gros care să-mi curgă prin inimă. Vreau sânge fin, subțire, care să-mi curgă prin inimă. Are sens, nu-i așa?”

Referindu-se la cantitatea pe care o ia, liderul de la Casa Albă a recunoscut că medicii ar fi preferat o doză mai mică. Totuși, Trump a spus că folosește de ani buni o doză mai mare, menționând că principalul efect secundar observat este apariția vânătăilor.

Potrivit Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS), aspirina poate reduce riscul de accident vascular cerebral și de infarct în cazul persoanelor cu un risc crescut. În anumite situații, medicii recomandă administrarea zilnică a unei doze mici, în special pacienților care au trecut deja prin astfel de evenimente medicale.

Barbabella: „Președintele Donald J. Trump se află într-o stare de sănătate excepțională

Aspirina în doze mici poate fi recomandată femeilor însărcinate care prezintă risc de hipertensiune arterială, au afecțiuni preexistente ce necesită tratament cu aspirină sau au avut anterior complicații ale sarcinii sau avorturi spontane. Potrivit serviciului de sănătate, medicamentul „subțiază” sângele, fiind frecvent administrată o doză de 75 mg, deși în anumite cazuri aceasta poate fi mai mare.

Clinicile specializate, precum Mayo Clinic, subliniază că doza poate varia între 75 și 325 mg, precizând că riscul problemelor cardiace crește odată cu vârsta, dar și posibilitatea sângerărilor ca efect secundar al aspirinei devine mai mare.

În altă ordine de idei, sănătatea președintelui Donald Trump a fost recent în centrul atenției publice. În octombrie anul trecut, acesta a efectuat un control medical de rutină la Centrul Medical Walter Reed din Bethesda, Maryland.

Potrivit unui raport medical de o pagină, semnat de medicul

Barbabella, se arată că președintele Trump se afla „într-o stare de sănătate excepțională, cu performanțe cardiovasculare, pulmonare, neurologice și fizice remarcabile”, potrivit Express.

Aspirina în doze mici: când și cum poate proteja inima și creierul

Aspirina, cunoscută și sub numele de acid acetilsalicilic, poate juca un rol important în prevenirea atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale la persoanele cu risc ridicat. Medicul poate recomanda o doză zilnică mică pentru pacienții care au trecut deja printr-un astfel de eveniment, contribuind la reducerea riscului de recidivă.

Această prevenție este indicată și celor cu probleme cardiace, precum angina pectorală sau pacienți care au suferit intervenții chirurgicale pe cord. În cazul femeilor însărcinate, doza mică de aspirină poate fi recomandată pentru prevenirea complicațiilor precum preeclampsia, în situații medicale preexistente sau dacă au existat avorturi spontane ori alte dificultăți în sarcinile anterioare.

Aspirina în doze mici se găsește sub formă de comprimate obișnuite, solubile sau cu înveliș gastrorezistent, menit să protejeze stomacul. Poate fi achiziționată din farmacii, dar administrarea în sarcină sau în tratamente de fertilitate necesită prescripție medicală.

Copiii primesc aspirină în doze mici doar în situații speciale, de exemplu după operații pe cord sau pentru tratarea bolii Kawasaki, strict sub supraveghere medicală.

Este important de subliniat că folosirea aspirinei pentru prevenirea bolilor cardiovasculare este diferită de utilizarea ei pentru calmarea durerilor. Doza, frecvența și durata tratamentului trebuie stabilite de un medic, în funcție de nevoile și riscurile fiecărui pacient, informează nhs.uk.

Blindatele tactice COBRA II au început să intre în dotare la Armata Română. Locotenent ing. Georgian-Robert Mihai a explicat pe scurt rolul și importanța acestui nou mijloc tehnic pentru structurile forțelor terestre.

Programul de înzestrare vizează creșterea mobilității, protecției și capacității de reacție a militarilor români. România plătește 4,26 miliarde lei.

Armata Română începe să recepționeze blindatele. COBRA II, fabricat de Otokar și utilizat pe scară largă de forțele de securitate turcești, este conceput pentru o gamă largă de roluri, inclusiv securitatea frontierelor, protecția convoaielor și operațiuni de contrainsurgență.

Armata Română începe să recepționeze blindatele COBRA II. 1059 de mașini de luptă costă 4,26 miliarde lei
Cu dimensiuni de aproximativ 4,3 metri în lungime, 2,1 metri în lățime și 1,8 metri în înălțime, vehiculul oferă o manevrabilitate ridicată și posibilitatea de trecere pe o varietate de terenuri.

Propulsia este asigurată de un motor diesel de aproximativ 300 de cai putere, permițând o viteză maximă de 100 km/h pe asfalt și 10-15 km/h pe terenuri mai dificile.

Este echipat cu un sistem avansat de control al șasiului și asistență electronică pentru șofer care facilitează manevrabilitatea și stabilitatea în diverse condiții.

Prognoza meteo, 6 ianuarie. Vremea va fi în continuare în general închisă, iar în sud-est temperaturile vor crește față de ziua precedentă. Temporar se vor înregistra precipitații în vest, sud-vest, centru și nord, iar pe arii mai restrânse și în celelalte regiuni, anunță Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Prognoza meteo, 6 ianuarie. Ploi și ninsori în unele regiuni 

În Banat, Crișana și Maramureș vor fi precipitații mixte, cu ploi, lapoviță și ninsoare, iar noaptea se va depune strat de zăpadă. În Transilvania și Moldova vor predomina ploile, trecător cu lapoviță și ninsoare pe timpul nopții.

În celelalte regiuni se vor semnala ploi. La munte, precipitațiile vor fi mixte, iar peste 1500 m, mai ales ninsori cu strat de zăpadă. Local va fi polei. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în sud-est și pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -1 și 7 grade, izolat până la 15 grade în sud-estul Munteniei și Dobrogea, iar minimele între -4 și 6 grade, mai ridicate pe litoral. Pe arii restrânse va fi ceață.

Vremea în Capitală

Valorile termice vor fi mai ridicate decât mediile multianuale specifice începutului de ianuarie. Cerul va fi în general noros, iar pe alocuri se vor semnala ploi slabe sau burniță, mai ales trecător.

Vântul va sufla slab și moderat, iar temperatura maximă va ajunge în jurul valorii de 7 grade, în timp ce minima nopții se va încadra între 1 și 3 grade.

Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni

Următoarele patru săptămâni vor aduce alternanțe termice și episoade de precipitații apropiate de mediile climatice, cu unele abateri locale la începutul intervalului.

În intervalul 5–12 ianuarie, vremea va fi mai rece decât normal în vest, nord, nord-est și local în zonele centrale. Sud-estul va înregistra temperaturi ușor peste mediile climatice, iar restul țării se va menține aproape de normal. Precipitațiile vor fi mai abundente decât de obicei, în special în sud-vest.

Între 12–19 ianuarie, temperaturile medii vor scădea ușor sub normal în majoritatea regiunilor. Excepție vor face zonele montane și sud-estul, unde valorile termice se vor menține apropiate de mediile climatice. Precipitațiile vor fi, în general, normale pentru această perioadă.

În perioada 19–26 ianuarie, temperaturile vor fi apropiate de valorile obișnuite în întreaga țară, iar regimul pluviometric se va situa la nivelul mediilor climatice.

Între 26 ianuarie – 2 februarie, vremea va rămâne în limitele normale ale sezonului, cu temperaturi specifice perioadei și precipitații fără abateri semnificative.

Șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Vasil Maliuk, a acceptat să demisioneze din funcție, potrivit unui raport publicat de Ukrainska Pravda, care citează surse apropiate situației.

Vasil Maliuk pleacă de la conducerea SBU. Decizia survine după o serie de discuții cu președintele Volodimir Zelenski și un context complex privind rolul și poziția sa în cadrul administrației de la Kiev.

Contextul demisiei

Informațiile privind acordul lui Maliuk de a demisiona au apărut în contextul unei întâlniri desfășurate la 3 ianuarie între șeful SBU și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

În timpul discuțiilor, pe fondul unui val de sprijin public pentru Maliuk, acesta ar fi refuzat inițial să redacteze o scrisoare de demisie și să accepte o eventuală mutare într-o altă funcție, fie la Serviciul de Informații Externe al Ucrainei, fie la Consiliul Național de Securitate și Apărare (NSDC).

Maliuk și-ar fi motivat refuzul prin faptul că se afla în faza finală a mai multor operațiuni de amploare și că ar fi considerat „o crimă” să le abandoneze acum.

Sursele mai notează că, într-o primă etapă, Maliuk a sugerat că dacă Zelenski dorește demisia sa, această problemă ar trebui supusă votului în parlmentul unicameral Verkhovna Rada a Ucrainei.

Potrivit aceluiași raport, în urma întâlnirii, tensiunile dintre Maliuk și președinte s-au amplificat. Consilierii din anturajul lui Zelenski ar fi transmis că campania de sprijin popular pentru Maliuk a fost organizată de SBU însăși, fapt care l-ar fi nemulțumit pe președinte.

Ca urmare, Zelenski l‑ar fi avertizat pe șeful serviciului că îl poate demite din funcție dacă acesta nu își depune voluntar demisia.

O parte dintre surse mai susțin că biroul prezidențial a început să identifice motive pentru a emite un decret de înlăturare a lui Maliuk din funcție în mod formal.

De asemenea, într‑o discuție separată, Maliuk a fost „presat” pentru a demisiona și i s‑ar fi cerut să își exprime recunoștința pentru decizia de a pleca din funcție. În cele din urmă, Maliuk ar fi decis că o escaladare a conflictului cu președintele ar fi dăunătoare pentru stat și ar fi acceptat să demisioneze.

De ce ia în calcul Zelenski demisia lui Maliuk

Potrivit relatărilor din presa ucraineană, președintele Zelenski ia în considerare demiterea lui Maliuk din cauza unei „pierderi de încredere”.

Un comentariu citat de Ukrainska Pravda subliniază că, atunci când a început „Operațiunea Midas” și anchetatorii au efectuat percheziții la biroul fostului șef al Oficiului Președintelui, Andrii Yermak, Maliuk „nu a fost de partea lui” și ar fi facilitat negocieri între conducerea Biroului Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAP), alături de președinte.

Sursele citate spun că Zelenski ar fi considerat că Maliuk nu a acționat în mod corespunzător în acea situație.

Mai multe alte publicații relatează că președintele discutase anterior despre posibilitatea de a-l demite pe Maliuk și de a‑l transfera într‑o funcție diferită, ceea ce a atras atenția asupra rolului său în cadrul instituțiilor de securitate ale statului. Українські Новини

Reacții din mediul militar și public

În contextul zvonurilor privind posibila demitere, unii comandanți ucraineni și figuri din mediul de apărare au exprimat sprijin pentru Maliuk. Conform unor surse, comandanți militari precum Robert ‘Magyar’ Brovdi și Mykhailo Drapatyi și‑au exprimat pozițiile referitoare la menținerea sa în fruntea SBU, menționând în mod direct rolul important al acestuia în apărarea statului.

Aceste reacții reflectă dezbateri în interiorul aparatului de securitate și al mediului militar privind impactul schimbării conducerii SBU în contextul actual al conflictului cu Rusia și al operațiunilor de securitate.

Demisia trebuie aprobată în parlament

Chiar dacă Maliuk și‑ar fi exprimat acordul de principiu privind demisia, procedura de înlăturare din funcția de șef al SBU implică aprobarea de către Verkhovna Rada, legislativul unicameral al Ucrainei.

Conform rapoartelor, deputații încă nu au strâns voturile necesare — 226 de voturi — pentru a aproba formal demisia sa în parlament.

Posibile schimbări în conducerea SBU

După acceptarea demisiei lui Maliuk, posibila numire a unor oficiali interimari sau a unui succesor permanent este discutată în mass‑media.

Unul dintre numele vehiculate ca posibil șef interimar al SBU este Generalul Yevhen Khmara, care conduce centrul de operațiuni speciale Alpha în cadrul serviciului de securitate.

De asemenea, există discuții privind alți candidați pentru conducerea SBU, inclusiv generalul Oleksandr Poklad, însă sprijinul politic și detaliile acestei decizii rămân subiect de negocieri și consultări interne.