Atacurile desfășurate de ruși în noaptea de duminică spre luni au provocat moartea a două persoane în Kiev și în apropierea capitalei, au anunțat autoritățile locale, după avertismentul armatei privind amenințarea de rachete la nivelul întregii țări. În capitală, „o persoană a murit în atac”, a transmis pe Telegram șeful administrației militare Tymour Tkatchenko, în timp ce oficialii au precizat că o unitate medicală a fost lovită, relatează DW.

Două persoane au murit în urma atacurilor lansate de Rusia asupra Kievului 

Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin două persoane au murit în urma raidurilor aeriene ale Rusiei asupra Kievului și a localităților din jur, după ce în toată Ucraina a fost instituită alertă aeriană. Tymur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului, a confirmat că una dintre victime se afla în capitală.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a raportat izbucnirea unui incendiu la o unitate medicală din districtul Obolon, în nordul Kievului. În interior se aflau pacienți internați, iar după stingerea flăcărilor, salvatorii au găsit un corp în clădire. Pe Telegram, instituția a anunțat că trei persoane au fost rănite și 25 evacuate.

Mai multe localități din regiunea Kiev au fost lovite, iar guvernatorul Mykola Kalașnik a precizat că un bărbat de aproximativ 70 de ani a murit în orașul Fastiv, aflat la sud-vest de capitală.

Moscova, vizată zilnic de drone – spune Rusia

Ministerul rus al Apărării susține că Ucraina a lansat atacuri cu drone asupra Moscovei în fiecare zi de la începutul anului 2026, o posibilă intensificare față de loviturile anterioare, mai rare. Până la miezul nopții de duminică, sistemele antiaeriene ar fi doborât 57 de drone în regiunea Moscovei, dintr-un total de 437 doborâte pe teritoriul Rusiei, a transmis instituția pe Telegram.

Ucraina afirmă că aceste acțiuni au rolul de a afecta logistica militară și infrastructura energetică a Rusiei, de a crește costurile de război ale Moscovei și de a răspunde atacurilor repetate cu rachete și drone lansate încă de la începutul conflictului, în urmă cu aproape patru ani.

Trump contestă declarațiile Kremlinului privind atacul asupra lui Putin

Președintele american Donald Trump a spus că, potrivit evaluărilor oficialilor din SUA, Ucraina nu a vizat reședința lui Vladimir Putin în presupusul atac cu dronă de săptămâna trecută. Poziția contrazice afirmațiile Kremlinului, respinse și de Volodimir Zelenski drept „tipice” minciuni ale Moscovei, menite să abată atenția de la negocierile de pace.

Inițial, Trump afirmase că „ceva s-a întâmplat în apropiere” de locuința liderului rus, însă acum precizează că nu există dovezi că reședința ar fi fost ținta. „Nu cred că acel atac a avut loc”, le-a declarat el jurnaliștilor la bordul Air Force One, în drum spre Washington, duminică. „Nu credem că s-a întâmplat, acum că am putut verifica”, a adăugat acesta.

Eforturile diplomatice continuă

Inițiativele pentru oprirea războiului dintre Rusia și Ucraina vor continua în cursul acestei săptămâni. Luni, șefii statelor majore ai aliaților Ucrainei sunt așteptați la Kiev pentru discuții privind perspectivele țării.

Marți, „Coaliția a Voinței”, condusă de Franța și Marea Britanie, se va reuni la Paris pentru a analiza concluziile întâlnirilor anterioare. Sâmbăta trecută, consilieri pentru securitate națională din 14 state ale Uniunii Europene și din Canada au avut deja consultări la Kiev.

ONG-urile au făcut apel la justiţia argentiniană pentru a solicita extrădarea preşedintelui venezuelean Nicolás Maduro, astfel încât acesta să fie judecat pentru crime împotriva umanităţii, conform unui document consultat de AFP. Maduro a fost capturat sâmbătă de autorităţile americane şi încarcerat în SUA, urmând să răspundă luni, la New York, mai multor acuzaţii, inclusiv „narcoterorism”, potrivit AFP.

ONG-urile cer extrădarea lui Maduro  

În 2023, alte două organizaţii – Fundaţia George şi Amal Clooney şi Forumul argentinian pentru apărarea democraţiei – au denunţat anterior acţiunile guvernului venezuelean în faţa justiţiei argentiniene, invocând competenţa universală. Ulterior, cele două organizaţii şi-au unit plângerile.

Justiţia argentiniană a descris un „plan sistematic de represiune, dispariţii forţate de persoane, tortură, omoruri şi persecuţii împotriva unei părţi a populaţiei civile, pus în aplicare cel puţin din 2014 până în prezent” şi a emis ordine de arestare pentru Nicolás Maduro şi ministrul său Diosdado Cabello.

Instanţele din Argentina au mai tratat cazuri pe baza competenţei universale. În 2021, acestea au deschis o anchetă privind acuzaţiile de crime comise de militari birmanezi împotriva minorităţii rohingya.

Statele Unite, amenințate de gherilele columbiene

Gherilele columbiene de la frontiera cu Venezuela s-au declarat pregătite să înfrunte „planurile imperiale” ale Statelor Unite, potrivit unor comunicate difuzate la o zi după operațiunea americană care a dus la capturarea lui Nicolas Maduro, informează AFP.

Armata de Eliberare Națională (ELN) a anunțat pe Telegram că se alătură „tuturor patrioților, democraților și revoluționarilor” pentru a „înfrunta planurile imperiale împotriva Venezuelei și a popoarelor din America de Sud. Experții arată că aceste grupări, implicate în traficul de cocaină, își desfășoară activitatea pe teritoriul Venezuelei cu sprijinul armatei locale.

Tensiunile au crescut în Congresul american după capturarea lui Maduro

Mai mulți membri democrați susțin că oficiali de rang înalt din administrația Trump le-ar fi spus, în briefinguri confidențiale recente, că Statele Unite nu intenționează o intervenție militară în Venezuela și că schimbarea regimului nu se află pe agenda Washingtonului.

Senatorul Chuck Schumer, liderul democraților din Senat, a afirmat că în trei briefinguri confidențiale i s-a explicat că administrația nu intenționează să schimbe regimul de la Caracas și nu plănuiește nicio acțiune militară în Venezuela.

„M-au asigurat că nu urmăresc aceste lucruri. Este clar că nu sunt sinceri cu poporul american”, a afirmat Schumer.

Mai mulți membri democrați ai Congresului american susțin că oficialii de rang înalt din administrația Trump i-au asigurat, în briefinguri confidențiale recente, că SUA nu intenționează să desfășoare o intervenție militară în Venezuela și că schimbarea regimului nu este un obiectiv, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Trump, acuzat că a mințit în legătură cu atacul din Venezuela. Capturarea lui Maduro provoacă furie în Congresul American

Declarațiile vin după ce Washingtonul a confirmat o operațiune militară de amploare în urma căreia președintele venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat.

Senatorul din New York Chuck Schumer, liderul democraților din Senat, a afirmat că, în trei briefinguri confidențiale, i s-a explicat că administrația nu are în vedere schimbarea regimului de la Caracas și nu plănuiește nicio acțiune militară în Venezuela.

„M-au asigurat că nu urmăresc aceste lucruri. Este clar că nu sunt sinceri cu poporul american”, a spus el.

Când ar fi ieșit la lumină detaliile legate operațiune

Schumer a precizat că a aflat vestea abia sâmbătă după-amiază și a cerut administrației ca detaliile privind pașii următori ai SUA în Venezuela să fie comunicate nu doar liderilor Congresului și comisiei pentru servicii de informații, ci tuturor parlamentarilor până la începutul săptămânii viitoare.

„I-au ţinut pe toţi în beznă totală”, a adăugat el.

Congresmenii cer clarificări privind planurile lui Trump pentru Venezuela, după ce acesta a declarat presei că intenționează să plaseze țara sub controlul SUA, cel puțin temporar.

„Nu a fost prezentat niciun plan serios cu privire la modul în care ar funcţiona un astfel de proiect extraordinar sau despre costurile pe care le-ar implica pentru poporul american. Istoria ne oferă numeroase avertismente cu privire la costurile umane, strategice şi morale ale presupunerii că putem guverna o altă naţiune prin forţă”, a declarat senatorul Jack Reed din Rhode Island, liderul democraţilor din Comisia pentru forţele armate a Senatului.

Controverse în Congresul SUA, după capturarea lui Maduro: Trump acuzat că a indus în eroare legislatorii
Senatul urmează să voteze săptămâna viitoare dacă trebuie blocate alte acțiuni militare împotriva Venezuelei fără aprobarea celor din Congres. Donald Trump a declarat presei că este deschis ideii de a trimite trupe terestre americane în Venezuela, o perspectivă care a neliniștit unii legislatori, inclusiv pe reprezentanta republicană Mariannette Miller-Meeks din Iowa, care se pregătește pentru o campanie electorală dificilă în noiembrie.

Ea a calificat acțiunea SUA în Venezuela drept „o problemă de securitate națională”, dar a subliniat că „locuitorii statului Iowa nu doresc prezența trupelor terestre în Venezuela”, potrivit unui interviu acordat Fox News.

În timpul briefingurilor din noiembrie și decembrie susținute de oficiali precum secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth, congresmenii au declarat că li s-a spus în repetate rânduri că nu există planuri de invazie terestră în Venezuela și că administrația nu se concentrează pe schimbarea regimului.

„În schimb, administrația a indus în eroare în mod constant poporul american și pe reprezentanții săi aleși”, a afirmat senatoarea Jeanne Shaheen din New Hampshire, liderul democraților din Comisia pentru relații externe a Senatului.

Congresmenii spun că au fost mințiți

Pentagonul, Departamentul de Stat și Casa Albă nu au răspuns deocamdată solicitării de comentarii din partea Reuters. Mai mulți congresmeni au declarat că se simt mințiți.

„Administrația a mințit Congresul și a declanșat un război ilegal pentru schimbarea regimului și pentru petrol în Venezuela”, a afirmat reprezentantul democrat din Virginia, Don Beyer, pe platforma X.

Potrivit declarațiilor făcute de Trump, Congresul nu a fost informat pe deplin din cauza temerilor că planurile sale ar putea fi divulgate.

„Congresul are tendința de a divulga informații”, a insistat Trump.

Reprezentanții Congresului, inclusiv unii dintre colegii republicani ai lui Trump, precum și democrații, au cerut încă din septembrie mai multe informații despre strategia sa față de această țară sud-americană bogată în petrol, mai ales că atunci începuse mobilizarea militară în Caraibe și liderul american ordonase atacuri asupra unor nave despre care a afirmat că transportau droguri.

„Când am avut briefinguri despre Venezuela, am întrebat: ‘Aveți de gând să invadați țara?’. Ni s-a răspuns că nu. ‘Aveți de gând să trimiteți trupe pe teren?’ Ni s-a răspuns că nu. ‘Aveți de gând să schimbați regimul din Venezuela?’ Ni s-a răspuns că nu. Deci, … am fost pur și simplu mințiți”, a declarat reprezentantul democrat Seth Moulton din Massachusetts la CNN.

Gherilele columbiene de la frontiera cu Venezuela se declară pregătite să înfrunte „planurile imperiale” ale Statelor Unite, potrivit unor comunicate difuzate la o zi după operațiunea americană care a dus la capturarea lui Nicolas Maduro, informează AFP.

Gherilele columbiene amenință SUA după capturarea lui Maduro. Armata de Eliberare Națională (ELN) a transmis pe Telegram că se alătură „tuturor patrioților, democraților și revoluționarilor” pentru a „înfrunta planurile imperiale împotriva Venezuelei și a popoarelor din America de Sud”.

Disidenții FARC, care au semnat un acord de pace în 2016, au avertizat că își vor da „până la ultima picătură de sânge în lupta contra imperiului” american „dacă va fi necesar”, adăugând că „mai devreme sau mai târziu, imperiul yankeu va cădea”, pe platforma X.

Grupările, implicate în traficul de droguri

Experții notează că aceste grupări, implicate și în traficul de cocaină, operează pe teritoriul venezuelean cu sprijinul armatei din țară.

În replică, președintele columbian Gustavo Petro a mobilizat 30.000 de soldați pentru a securiza punctele de trecere la frontiera cu Venezuela și a pus țara în alertă față de posibile atentate din partea acestor grupări armate ilegale.

Tensiuni în Congresul din SUA după capturarea lui Maduro

Mai mulți membri democrați ai Congresului american susțin că oficiali de rang înalt din administrația Trump le-a transmis, în briefinguri confidențiale recente, că Statele Unite nu plănuiesc o intervenție militară în Venezuela și că schimbarea regimului nu face parte din obiectivele Washingtonului, informează Reuters, citat de Agerpres.

Declarațiile vin după confirmarea de către Washington a unei operațiuni militare majore în urma căreia președintele venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat.

Senatorul Chuck Schumer, liderul democraților din Senat, a declarat că în trei briefinguri confidențiale i s-a explicat că administrația nu intenționează schimbarea regimului de la Caracas și nu planifică nicio acțiune militară în Venezuela.

„M-au asigurat că nu urmăresc aceste lucruri. Este clar că nu sunt sinceri cu poporul american”, a spus Schumer.

Capitulare la Caracas! Într-o turnură istorică a evenimentelor geopolitice de la începutul anului, azi, 5 ianuarie, Delcy Rodriguez, președintele interimar al Venezuelei, a emis un comunicat oficial prin care solicită Statelor Unite ale Americii stabilirea unei agende de cooperare și dezvoltare comună.

Capitulare la Caracas! Mesajul, descris de observatorii politici drept un „steag alb” total în fața Washingtonului, marchează sfârșitul alinierii necondiționate a Venezuelei cu interesele Moscovei și o încercare de a asigura supraviețuirea statului bolivarian sub un nou cadru de drept internațional.

În prezent, Maduro este încarcerat la Centrul de Detenție Metropolitan (MDC) din Brooklyn, o închisoare federală de maximă securitate cunoscută pentru condițiile sale extrem de dure. A fost arestat pe la începutul lunii ianuarie, printr-o operațiune tip comando a SUA, astăzi urmând să aibă loc o primă audiere.

Venezuela a cedat

Adresându-se direct președintelui Donald Trump, Rodriguez a subliniat că poporul venezuelean merită „pace și dialog, nu război”, solicitând o relație bazată pe egalitate suverană și non-intervenție. Această schimbare radicală de retorică vine în contextul în care noul guvern de la Caracas urmează să fie consiliat tehnic de Departamentul de Stat al SUA, fapt ce pune sub semnul întrebării viitorul tuturor acordurilor economice și militare semnate anterior cu
Federația Rusă.

Mesajul lui Rodriguez: „Domnule Președinte Donald Trump, popoarele noastre și regiunea noastră merită pace și dialog, nu război. Acesta a fost întotdeauna mesajul președintelui Nicolás Maduro și este mesajul întregii Venezuele în acest moment. Aceasta este Venezuela în care cred și căreia mi-am dedicat viața. Visez la o Venezuelă în care toți venezuelenii de bună-credință se pot uni. Venezuela are dreptul la pace, la dezvoltare, la suveranitate și la un viitor.”

Banii rusești pierduți

Impactul financiar pentru Kremlin este unul devastator, datele analizate indicând pierderi constante ale investițiilor rusești începând cu anul 2020. Gigantul Rosneft investise peste 8 miliarde de dolari în proiecte de explorare și împrumuturi acordate companiei de stat PDVSA, active care au fost transferate ulterior către Roszarubezhneft, entitate controlată integral de statul rus, pentru a evita sancțiunile americane.

În ciuda acestor manevre, inclusiv a utilizării unei „flote fantomă” pentru a vinde petrol pe piețele negre, Rusia se vede acum în imposibilitatea de a-și recupera creanțele de la un guvern care privește către Washington.

Datoria militară către Rusia

Situația este agravată de datoria militară restantă a Venezuelei față de guvernul rus, estimată la 3,5 miliarde de dolari la data de 3 ianuarie 2026. Aceste sume provin din credite acordate în 2011 pentru achiziția de tancuri, avioane și sisteme de rachete sol-aer. Analizele recente indică faptul că acest arsenal masiv nu a schițat nicio reacție defensivă în timpul intervenției armatei SUA, ridicând serioase semne de întrebare asupra eficienței tehnologiei militare rusești și a dorinței noului regim de a mai onora aceste plăți.

Ultima tentativă a Moscovei de a-și securiza poziția a avut loc în noiembrie 2025, când a investit suplimentar 616 milioane de dolari pentru extinderea exploatării câmpurilor petrolifere Boquerón și Perijá prin intermediul subsidiarei Petromost.

Totuși, sub consilierea directă a Departamentului de Stat al SUA, este puțin probabil ca noul guvern venezuelean să mai recunoască datoriile către Rusia, invocând naționalizările anterioare ale activelor americane ca monedă de schimb în renegocierea sferelor de influență în America Latină.

Vremea instabilă se menține până la Bobotează, cu temperaturi scăzute și precipitații specifice acestui interval, iar Cod galben de ninsori și viscol rămâne în vigoare până pe 6 ianuarie, potrivit anunțului făcut de Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM).

Cum va fi vremea de Bobotează

Ciclon polar peste România de Boboteaza. În următoarele zile, în cea mai mare parte a țării sunt așteptate noi episoade de lapoviță și ninsoare, care vor duce la depunerea unui nou strat de zăpadă, în timp ce condițiile meteo vor favoriza apariția fenomenelor de iarnă, cu disconfort și probleme de trafic.

Șefa ANM a actualizat prognoza meteo pentru săptămâna viitoare, menționând că vremea va rămâne rece și instabilă, iar manifestările de iarnă vor continua să se facă simțite în mai multe regiuni ale României.

„Vorbim de strat de zăpadă consistent de 20-50 de centimetri și precipitații sub formă de ninsoare nu doar în zona de munte, ci și în zonele deluroase, în Transilvania, Maramureș, unde va fi de 5-15 centimetri. De asemenea, vor fi precipitații mixte în Banat, Oltenia, Muntenia și pe arii restrânse în Crișana, Moldova și Dobrogea, cu condiții favorabile pentru producerea poleiului. Nu în ultimul rând, intensificări de vânt, mai ales la munte, cu rafale de 70-80 de kilometri pe oră, viscolind ninsoarea”, a explicat, în exclusivitate la România TV, şefa ANM.

Ninsori abundente în țară

Administrația Națională de Meteorologie anunță un episod de iarnă severă în patru județe, unde vor fi în vigoare atenționări cod galben și cod portocaliu. Zonele montane din Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj și Hunedoara se vor confrunta cu ninsori abundente și cu depunerea unui strat consistent de zăpadă, estimat la 25–30 de centimetri.

În zonele înalte, vântul va atinge viteze de 80–90 km/h, ceea ce va provoca viscol puternic și va reduce considerabil vizibilitatea. Meteorologii menționează că avertizările de vreme rea au fost prelungite și vor rămâne în vigoare până marți dimineață, la ora 10:00.

„În cazul celor două atenționări meteorologice, de cod galben și portocaliu aș menționa în special zona de munte a județelor Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj și Hunedoara, unde vor fi ninsori abundente, strat de zăpadă consistent, de 25-30 de centimetri, iar la altitudini mari, rafale de 80-90 de kilometri pe oră, unde va fi viscol puternic și vizibilitate redusă. Aceste avertizări au fost prelungite până marți dimineață la ora 10:00″, a adăugat Elena Mateescu.


Cum va fi vremea în următoarele săptămâni

Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni indică o evoluție a vremii cu alternanțe termice și episoade de precipitații apropiate de normalul perioadei, cu unele abateri regionale la începutul intervalului.

În săptămâna 5–12 ianuarie, vremea va fi mai rece decât în mod obișnuit în vestul, nordul, nord-estul țării și pe alocuri în zonele centrale. În sud-est, temperaturile vor fi ușor peste mediile climatice, în timp ce în celelalte regiuni se vor menține apropiate de normal. Precipitațiile vor fi mai abundente decât de obicei, în special în sud-vestul României.

În intervalul 12–19 ianuarie, valorile termice medii vor coborî ușor sub normal în cea mai mare parte a țării. Excepție vor face zonele montane și sud-estul, unde temperaturile vor rămâne în jurul mediilor climatice. Cantitățile de precipitații se vor situa, în general, la niveluri normale pentru această perioadă.

Pentru săptămâna 19–26 ianuarie, meteorologii estimează temperaturi apropiate de valorile obișnuite în toate regiunile, iar regimul pluviometric va respecta mediile climatice specifice perioadei.

În intervalul 26 ianuarie – 2 februarie, vremea va continua să se încadreze în tiparele normale ale sezonului, cu temperaturi specifice perioadei și cantități de precipitații fără abateri semnificative la nivel național.

Prognoza meteo, 5 ianuarie. Cerul va fi în general noros și vor apărea precipitații în majoritatea regiunilor. La munte vor predomina ninsorile, iar în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova, nordul Olteniei și nord-estul Munteniei, la început vor fi ninsori și lapoviță, apoi mixte, favorizând depuneri locale de polei și formarea ghețușului, potrivit ANM.

Prognoza meteo, 5 ianuarie. Cum va fi vremea în următoarele ore 

Cantitățile de precipitații vor fi de 10…20 l/mp, iar stratul de zăpadă se va situa între 10 și 20 cm la munte și 3…10 cm în zonele joase, la începutul intervalului. Vântul va sufla cu rafale de 50…70 km/h la munte și 70…85 km/h la altitudini de peste 1700 m, cu ninsoare viscolită și vizibilitate redusă.

În zona montană a județelor Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj și Hunedoara, mai ales la peste 1400 m, ninsorile vor fi temporar abundente, cu strat de zăpadă de 20…30 cm. În zona înaltă vântul va avea rafale de 80…90 km/h, viscolul va fi puternic, iar vizibilitatea redusă.

Maxime de 8 grade

În Dobrogea, Oltenia și Muntenia vor predomina ploile, în general slabe, iar pe arii restrânse vântul se va intensifica, cu viteze de 45…55 km/h în Dobrogea. Temperaturile maxime se vor încadra între -2 și 7 grade, cu valori mai ridicate în Dobrogea, până la 14 grade în sudul regiunii.

Temperaturile minime vor fi între -4 și 8 grade, cu valori mai ridicate pe litoral. Se va forma ceață, mai ales în sud, sud-est și pe arii restrânse în rest, potrivit ANM.

Prognoza meteo pentru București

Valorile termice diurne vor scădea față de zilele precedente și se vor apropia de cele normale pentru această perioadă. Cerul va fi mai mult noros, cu ploi temporare și posibile depuneri de polei la începutul intervalului.

Vântul va sufla moderat ziua (30…35 km/h) și slab noaptea. Temperatura maximă va fi în jur de 2 grade, iar cea minimă între 0 și 1 grad. Dimineața vor fi condiții de ceață, anunță Administrația Națională de Meteorologie.

Noile taxe impuse de Ilie Bolojan la finalul anului 2025 vor ajunge în instanță, judecătorii urmând să decidă legalitatea acestora. Avocatul și europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, anunță că va iniția două procese colective împotriva celor mai recente taxe adoptate de executivul Bolojan.

Gheorghe Piperea atacă în instanță taxele impuse de Ilie Bolojan. luptă împotriva noilor taxe impuse de Guvernul lui Ilie Bolojan

„Chiar dacă e duminică și mulți încă nu s-au dezmeticit încă din petrecerile de Sărbători, anunț acum și aici că pregătesc două tipuri de procese colective contra noilor taxe pe proprietate:

(i) un tip de proces colectiv care să îi reunească pe proprietari, atât persoane fizice, cât și IMM-uri și fermieri; (ii) un tip de proces colectiv care să îi reunească pe consilierii locali și pe primarii care nu sunt de acord cu taxele bolojaniene”, a anunțat europarlamentarul pe Facebook.

Ultimele pregătiri înainte de a ajunge în instanță

Gheorghe Piperea anunță că schițele celor două acțiuni și grupurile de susținători vor fi finalizate până luni, 12 ianuarie.

Capitulare la Caracas! Venezuela cere pace administrației Trump, în timp ce miliardele investite de Rusia sunt oficial compromise

Capitulare la Caracas! Venezuela cere pace administrației Trump, în timp ce miliardele investite de Rusia sunt oficial compromise

Fulgy se însoară. Anunțul de ultim moment făcut de cântăreț

„Schițele celor 2 acțiuni și grupurile vor fi gata până luni, pe 12 ianuarie. Este grabă pentru că: (i) există primari care își freacă palmele pentru aceste taxe excesiv majorate și contrare dreptului european și Constituției; (ii) există entuziaști sau naivi care de-abia așteaptă să se pună la cozi ca să plătească aceste noi taxe, sub impactul iluziei că li se va da o reducere de 50%. Odată făcuți acești pași, există riscul ca noile taxe să devină ireversibile. Deci, trebuie ca hotărârile de majorare să fie urgent suspendate în justiție”, a afirmă Piperea.

Noile taxe impuse de Bolojan, impact asupra finanțelor românilor

De la 1 ianuarie 2026, Guvernul a aplicat un nou val de majorări de accize pentru băuturi alcoolice, țigarete și carburanți, a doua rundă de creșteri în doar șase luni, după ajustările intrate în vigoare în vara lui 2025, conform Codului Fiscal și nivelurilor publicate de autorități.

Accizele la alcool Bere: 5,83 lei/hl/grad Plato, de la 5,30 lei Vinuri liniștite: 11 lei/hl, de la 10 lei/hl Vinuri spumoase: 83,81 lei/hl, de la 76,19 lei/hl Alcool etilic: 5.848,49 lei/hl alcool pur, de la 5.316,81 lei/hl Pentru micile distilerii: 2.924,23 lei/hl alcool pur, de la 2.658,39 lei/hl

Accizele la carburanți Benzină cu plumb: 3.598,98 lei/1.000 litri, de la 3.271,80 lei Benzină fără plumb: 3.059,80 lei/1.000 litri, de la 2.781,64 lei Motorină: 2.804,29 lei/1.000 litri, de la 2.549,35 lei

Creșteri la pompă

Efectul direct al accizelor a fost de circa 33 bani/l la benzină și 30 bani/l la motorină, adică aproximativ 15–16 lei în plus la un plin de 50 de litri. În București, benzina standard se vindea între 7,25 și 7,33 lei/l, iar motorina între 7,46 și 7,53 lei/l. Taxele (accize și TVA) reprezentau deja circa 55% din prețul benzinei și aproape jumătate din cel al motorinei, principalul factor al scumpirii.

Creșterile au venit într-un calendar fiscal în două etape, prima aplicată în august 2025 și a doua la 1 ianuarie 2026, măsuri justificate prin nevoia de venituri bugetare și aliniere la cerințe europene.

Accize mai mari și pentru țigări și produse derivate

Accizele pentru țigarete au urcat la 718,97 lei/1.000 țigarete (față de 687,97 lei în 2025). Cresc și pentru lichidele pentru țigări electronice și pouch-uri cu nicotină, precum și pentru băuturile nealcoolice cu zahăr, până la 48,4 lei/hl (5–8 g/100 ml) și 72,6 lei/hl (peste 8 g/100 ml).

De la 1 ianuarie 2026 au fost majorate și impozitele locale prin indexare cu inflația și creșterea bazei impozabile pentru anumite clădiri și terenuri. În București, valoarea impozabilă pentru unele clădiri rezidențiale a urcat de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp. Totodată, a fost introdusă o taxă suplimentară de 0,9% pentru clădiri rezidențiale ce depășesc 2.500.000 lei și autoturisme peste 375.000 lei.

Alte taxe și facturi

De la 1 ianuarie 2026, s-a aplicat și o taxă fixă de 25 lei pentru coletele cu valoare sub 150 euro provenite din afara UE, iar tarifele reglementate de transport și distribuție a energiei electrice au fost actualizate, ceea ce a dus la facturi ușor mai mari în unele zone.

Operațiunea „Absolut Resolve” desfășurată de SUA pentru capturarea lui Nicolas Maduro a fost una dintre cele mai riscante din istoria forțelor speciale americane și a fost lansată abia după ce administrația Trump a considerat că și-a epuizat opțiunile politice care să-l determine pe liderul venezuelean să plece de la putere, scriu The New York Times și Axios.

În luna august, o echipă clandestină de ofițeri ai CIA s-a infiltrat în Venezuela cu un plan de a colecta informații despre Nicolas Maduro, președintele țării, pe care administrația Trump îl etichetase drept narco-terorist

Echipa CIA s-a deplasat prin Caracas, rămânând nedetectată timp de luni întregi cât s-a aflat în Venzuela. Informațiile obținute despre mișcările zilnice ale liderului venezuelean – combinate cu cele obținute de la o sursă apropiată de liderul venezuelean și de la o flotă de drone stealth care zburau în secret deasupra țării – au permis agenției să cartografieze în cele mai mici detalii rutina acestuia.

The New York Times subliniază că misiunea a fost una extrem de periculoasă, dar a reușit până în cele mai mici detalii. Cu ambasada Statelor Unite închisă, ofițerii CIA nu puteau opera sub acoperire diplomatică. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major al forțelor armate americane, a declarat într-o conferință de presă că, grație informațiilor adunate de echipa CIA și de ceilalți implicați, Statele Unite știau unde se deplasa Maduro, ce mânca și chiar ce animale de companie avea.

Aceste informații au fost esențiale pentru operațiunea militară care a urmat – un raid înainte de ivirea zorilor, desfășurat de comando-uri de elită ale unității de elită Delta Force. NYT notează că misiunea a fost cea mai riscantă operațiune militară americană de acest tip de la uciderea lui Osama bin Laden de către membri ai SEAL Team 6 ai Marinei, într-o casă conspirativă din Pakistan în 2011.

Rezultatul planificării minuțioase a fost o operațiune precisă din punct de vedere tactic și executată rapid, care l-a extras pe Maduro din țara sa fără pierderi de vieți omenești în rândul americanilor, un rezultat salutat de președintele Trump, în pofida întrebărilor mai ample legate de legalitatea și rațiunea acțiunilor Statelor Unite în Venezuela.

Trump a justificat ceea ce a numit Operațiunea „Absolute Resolve” drept o lovitură împotriva traficului de droguri. Însă Venezuela este departe de a fi un actor major în comerțul internațional cu droguri, comparativ cu alte țări. Oficiali ai administrației sale le spuseseră anterior liderilor din Congres că obiectivul lor în Venezuela nu era schimbarea regimului. Iar Trump a afirmat de mult timp că se opune ocupațiilor externe ale Statelor Unite. Însă Trump a declarat sâmbătă că SUA vor conduce Venezuela și că firme americane vor reconstrui infrastructura petrolieră a țării.

Cum schimba Maduro locațiile

În contrast cu intervenții americane haotice din trecut, ale armatei în Panama sau ale CIA. în Cuba, operațiunea de capturare a lui Maduro a fost practic impecabilă, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu detaliile, unii dintre ei vorbind cu NYT sub condiția anonimatului pentru a descrie planurile.

În perioada premergătoare intervenției, comandourile Delta Force au exersat capturarea într-un model la scară reală al complexului lui Maduro, construit în statul american Kentucky de Comandamentul Operațiunilor Speciale Interarme. Au exersat spargerea ușilor din oțel într-un ritm din ce în ce mai rapid.

Armata americană s-a pregătit de zile întregi să execute misiunea, așteptând condiții meteo favorabile și un moment în care riscul de victime civile să fie minimizat.

Pe fondul tensiunilor crescute, Maduro se muta între șase și opt locații, iar Statele Unite nu aflau întotdeauna unde intenționa să rămână decât târziu, seara. Pentru a executa operațiunea, armata americană avea nevoie de confirmarea că Maduro se afla în complexul asupra căruia se antrenase să-l atace.

În zilele premergătoare raidului, Statele Unite au desfășurat în regiune un număr tot mai mare de aeronave pentru operațiuni speciale, avioane specializate de război electronic, drone Reaper înarmate, elicoptere de căutare și salvare și avioane de vânătoare – întăriri de ultim moment care, potrivit analiștilor, indicau că singura întrebare era când va avea loc acțiunea militară, nu dacă.

SUA i-au propus lui Maduro să părăsească țara

Desfășurarea de tehnică militară suplimentară a fost doar una dintr-o serie de mișcări menite să crească presiunea asupra lui Maduro și să pregătească raidul pentru capturarea sa. Cu o săptămână mai devreme, CIA efectuase un atac cu drone asupra unei facilități portuare din Venezuela. Iar de luni de zile, armata americană a derulat o campanie contestată din punct de vedere juridic, care a distrus zeci de ambarcațiuni și a ucis cel puțin 115 persoane în Caraibe și estul Pacificului.

Trump a spus sâmbătă că în zilele anterioare intervenției militare Maduro a încercat să evite un raid american, oferind Statelor Unite acces la petrolul venezuelean. Un oficial american a declarat pentru NYT că înțelegerea, propusă pe 23 decembrie, ar fi presupus ca Nicolas Maduro să părăsească țara pentru Turcia. Însă Maduro a respins cu furie acest plan, potrivit oficialului în cauză. Era clar, a adăugat acesta, că Maduro nu era serios în negocieri.

Prăbușirea negocierilor a pregătit terenul pentru misiunea de capturare.

Probabil că guvernul venezuelean nu avea mari îndoieli că Statele Unite urmau să acționeze. Dar armata americană a depus eforturi considerabile pentru a menține așa-numita surpriză tactică, la fel cum a procedat în timpul operațiunii sale din vară de distrugere a facilităților nucleare ale Iranului.

Trump autorizase armata americană să meargă înainte cu planul încă din 25 decembrie, dar a lăsat stabilirea momentului exact în sarcina oficialilor Pentagonului și a planificatorilor de operațiuni speciale, pentru a se asigura că forța de atac era pregătită și că condițiile de pe teren erau optime.

Trump a dat ordinul vineri noapte

Ordinul a venit în cele din urmă vineri la ora 22:46, ora Coastei de Est a SUA, împreună cu un mesaj din partea președintelui Trump: „Mult noroc și drum bun”.

Ordinul lui Trump a trimis 150 de aeronave pe cer, a declanșat un raid spectaculos asupra complexului fortificat al lui Nicolas Maduro și s-a încheiat cu liderul venezuelean legat la ochi pe o navă de război americană și cu viitorul țării sale complet incert.

Elicoptere care transportau o „forță de extracție” formată din forțe speciale americane și agenți FBI au zburat la doar 30 de metri deasupra Mării Caraibelor, cu un ansamblu de avioane de vânătoare, bombardiere și drone deasupra, lansate de la 20 de baze terestre și maritime.

Pe măsură ce elicopterele se apropiau de complexul lui Maduro, aeronavele din aer au neutralizat sistemele de apărare antiaeriană. Trump a spus că Statele Unite au întrerupt și alimentarea cu energie electrică, cufundând zona în întuneric.

Elicopterele au fost supuse focului atunci când au ajuns în „zona țintă”, a spus generalul Caine. Unul a fost lovit, dar a rămas funcțional.

Apoi, trupele americane au pus piciorul pe sol.

Ora era 1:01 dimineața.

Reacția lui  Nicolas Maduro când forțele speciale au intrat peste el în dormitor

Forța de „extracție” primea informații în timp real de la colegi aflați la sol și în aer, pe măsură ce se apropia de Maduro. Între timp, Trump urmărea la reședința sa din Mar-a-Lago o transmisiune în direct a misiunii, alături de o echipă care îi includea pe Caine, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul pentru război Pete Hegseth și directorul C.I.A., John Ratcliffe.

Președintele a spus că forța americană s-a confruntat cu „mult foc de armă”, dar a reușit să străpungă „opoziția” și să pătrundă în complex.

Trump a susținut că Maduro și soția sa, Cilia Flores, au încercat să fugă spre o cameră de siguranță întărită cu oțel, dar au fost capturați înainte de a ajunge acolo.

Echipa se antrenase pentru situația în care ar fi fost nevoie să spargă ușa de oțel și adusese chiar și lămpi de sudură, potrivit președintelui SUA. Dura „47 de secunde, în medie”, a mai spus acesta.

Nu a fost necesar. Maduro și Flores au fost luați în custodie.

Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că, dacă inițiativele diplomatice nu vor determina Moscova să înceteze agresiunea, Ucraina va fi nevoită să continue lupta pentru apărarea propriului teritoriu.

„Dacă Rusia blochează toate acestea, dacă partenerii noştri nu obligă Rusia să pună capăt războiului, va exista o altă cale: să ne apărăm”, a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă.

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că autoritățile de la Kiev își continuă eforturile pentru identificarea variantelor de pace.

Volodimir Zelenski vrea un summit în Statele Unite

Deocamdată, autoritățile de la Kiev conturează următoarele etape ale diplomației internaționale, în timp ce președintele Volodimir Zelenski vorbește despre perspectivele unui nou format de discuții. Liderul ucrainean a menționat că se pregătește un posibil summit în Statele Unite până la finalul lunii ianuarie, unde ar urma să fie analizate propuneri privind „modul de a pune capăt războiului cu Rusia”.

Potrivit explicațiilor sale, la Kiev au avut loc recent consultări cu consilierii pe probleme de securitate ai mai multor state, discuțiile vizând aspecte precum garanțiile de securitate și cooperarea pe termen următor. Zelenski a precizat, totodată, că dialogul va continua în zilele următoare la Paris, într-o întâlnire cu lideri europeni, după care sunt planificate noi discuții și cu partea americană.

„După aceea, ne vom pregăti pentru o reuniune în Statele Unite la nivel de conducere. Ne-ar plăcea ca toate acestea să se întâmple în ianuarie, până la sfârşitul lunii ianuarie”, a spus Zelenski

Consultări între aliații Ucrainei

La Kiev a avut loc o nouă rundă de discuții între reprezentanții mai multor state europene, care au evaluat varianta actualizată a planului pentru oprirea războiului, înainte de summitul din Franța al „Coaliției Voinței”, alianța țărilor care susțin Ucraina.

Trump, critic față de acțiunile lui Putin

În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu este mulțumit de modul în care Vladimir Putin gestionează războiul.

„Nu sunt încântat de Putin. Ucide prea mulţi oameni”, a spus Trump într-o conferinţă de presă susținută la Mar-a-Lago, unde a răspuns unei întrebări legate de liderul rus și situația din Ucraina.

Liderul Statelor Unite a mai afirmat că există progrese în negocierile pentru pace, fără a oferi detalii suplimentare, descriind conflictul drept „o baie de sânge”.