Varicela, cunoscută și sub denumirea de „varsat de vânt”, este o infecție virală extrem de contagioasă care afectează în special copiii și este cauzată de virusul varicelo‑zosterian (VZV).

Modul de transmitere

  • Contact direct: virusul se răspândește prin atingerea veziculelor sau a crustelor unei persoane infectate.
  • Aerozoli: persoanele infectate pot elibera virusul în aer prin tuse sau strănut, iar ceilalți pot inhala particulele virale.
  • Zona zoster: persoanele care au avut varicelă și dezvoltă zona zoster pot transmite virusul celor neexpuși anterior.

Factori de risc

  • Persoanele nevaccinate: cei care nu au fost vaccinați sau nu au avut varicelă prezintă un risc crescut.
  • Contactul cu persoane infectate: expunerea la o persoană cu varicelă crește șansele de infectare.
  • Sistem imunitar slăbit: persoanele cu imunitate compromisă sunt mai vulnerabile la forme severe ale bolii.

Simptomele varicelei

Primele semne

  • Febră: de obicei între 38 °C și 39 °C, însoțită uneori de frisoane.
  • Oboseală: stare generală de rău și slăbiciune.
  • Pierdere a apetitului: scăderea poftei de mâncare este frecventă în primele zile.

Eruptia cutanată

  1. Stadiul inițial: apar pete roșii (macule) pe față, piept și spate.
  2. Formarea veziculelor: petele se transformă rapid în vezicule pline cu lichid, provocând mâncărime intensă.
  3. Crustificarea: veziculele se sparg și formează cruste, proces ce durează 5‑7 zile.

Alte simptome

  • Dureri de cap: cefaleea este frecventă.
  • Iritabilitate: în special la copii, iritabilitatea poate semnala boala.
  • Inflamația gâtului: gâtul inflamat adaugă disconfort.

Complicațiile varicelei

Complicații comune

  • Infecții bacteriene secundare: apar când veziculele sunt zgâriate, permițând bacteriilor să pătrundă în piele.
  • Pneumonie: varicela poate provoca infecții pulmonare severe, în special la adulți și la persoanele imune slabe.
  • Encefalită: inflamația creierului este rară, dar gravă.

Riscuri specifice

  • Femeile însărcinate: infecția în timpul sarcinii poate genera malformații congenitale severe la făt.
  • Nou-născuții: dacă mama contractă varicela în ultimele săptămâni de sarcină, copilul poate dezvolta varicela congenitală.

Diagnosticul varicelei

Examinarea fizică

Medicul analizează eruptia cutanată tipică și verifică eventualul contact recent cu persoane infectate.

Teste de laborator

În cazuri speciale se pot solicita analize de sânge pentru confirmarea prezenței anticorpilor împotriva VZV.

Tratamentul varicelei

Îngrijirea la domiciliu

  • Ameliorarea mâncărimii: loțiuni cu calamină sau băi cu fulgi de ovăz reduc disconfortul.
  • Medicamente antipiretice: acetaminofenul scade febra; aspirina este evitată din cauza riscurilor.
  • Hidratarea: menținerea unei hidratări corespunzătoare este esențială, mai ales în prezența febrei.

Medicamente antivirale

Persoanele cu risc crescut de complicații pot primi aciclovir, cel mai eficient dacă este administrat în primele 24 de ore de la debutul simptomelor.

Prevenirea varicelei

Vaccinul antivaricelă

  • Recomandări: CDC recomandă două doze de vaccin pentru copii, adolescenți și adulți care nu au avut varicela.
  • Eficiență: vaccinul reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire și complicații asociate.

Importanța vaccinării

Vaccinarea nu protejează doar individul, ci și comunitatea, prin creșterea imunității de grup și limitarea răspândirii virusului.